Ce ne aduce anul politic 2013. Cele trei priorităţi de pe agenda noului Parlament

Anul 2013 se anunţă unul al schimbărilor majore în România. Rezultatul alegerilor din 9 decembrie permite USL să modifice Constituţia fără a avea nevoie de voturile unui alt partid, iar liderii Uniunii au anunţat deja o serie de puncte care ar trebui schimbate. Regionalizarea este un alt proiect care se găseşte pe agenda noului Parlament, iar în februarie va fi luat în discuţie şi noul Cod Electoral.

După modificarea Constituţiei, premierul Victor Ponta crede că în 2014 ar putea fi organizate alegeri regionale, pe baza regiunilor economice care vor fi trasate în 2013.

"Eu cred că trebuie să modificăm Constituţia în prima sesiune a anului următor, adică până în iunie. Este un moment politic pe care nu o să îl mai găsim, o să avem o majoritate consistentă, USL-ul, o să discutăm şi cu celelalte forţe politice (...) Eu cred că preşedintele trebuie să fie în continuare ales prin vot direct.  În schimb, primul ministru răspunde în faţa Parlamentului şi trebuie pus, pe baza experienţei cu domnul Băsescu, ca să nu mai avem un alt domn Băsescu. Preşedintele nu nominalizează pe cine-l taie capul în funcţia de prim ministru, ci aşa cum este în toate constituţiile, pe cel de la forţa politică ce are cel mai mare număr de mandate în Parlament. Nu reuşeşte să facă o majoritate, al doilea, nu reuşeşte nici al doilea şi nici al treilea, face alegeri anticipate. Trebuie să stabilim în Constituţie faptul că la Curtea Constituţională poţi să pui oameni cu o anumită pregătire, minim 19 ani judecător sau magistrat şi că, eventual, deciziile luate de Curtea Constituţională pot fi în Parlament schimbate cu două treimi", a precizat Victor Ponta.

În ceea ce priveşte modificarea Constituţiei, prioritatea este reducerea atribuţiilor preşedintelui. Surse din interiorul PNL  susţin însă că liberalii nu ar fi de acord cu o astfel de măsură. Calculul lor este unul pragmatic: aceste modificări se vor aplica preşedintelui ales în 2014. Dacă se păstrează varianta de acum, Crin Antonescu ar avea mari şanse să devină noul preşedinte al României şi, implicit, primul preşedinte cu atribuţii reduse.

Trebuie să modificăm Constituţia în prima sesiune a anului următor (Victor Ponta)

Scopul USL este de a transforma România în republică parlamentară. În acest sistem, rolul preşedintelui este unul mai mult decorativ, în timp ce rolul Parlamentului creşte exponenţial. În acelaşi timp, rolul premierului este unul mult mai important.

În urma alegerilor din 9 decembrie, USL a obţinut majoritatea necesară pentru a modifica Constituţia, fără a mai avea nevoie de sprijinul altor partide. Pentru modificarea Constituţiei este nevoie de doua treimi din numărul total de parlamentari.

Regionalizarea, un proiect care ar trebui finalizat în 2013

USL propune ca prin modificarea Constituţiei să fie instituite regiunile, iar varianta luată în calcul este de regionalizare pe actualele regiuni de dezvoltare ce funcţionează în ţară din 1998 şi care sunt coordonate de câte o agenţie pentru dezvoltarea regională, organisme neguvernamentale, de utilitate publică.

Cele opt regiuni funcţionează ca regiuni de dezvoltare (Victor Ponta)

 
"Regiunile trebuie să primească recunoaştere în Constituţie, păstrând judeţele actuale. Chiar cred că judeţele actuale trebuie să rămână. Regiunile vor fi deasupra. Asta nu înseamnă mai multă birocraţie. 1 ianuarie 2014, atunci când începem noul exerciţiu financiar, trebuie să ne găsească cu regiuni, cu un singur minister pentru acestea", excplica premierul Victor Ponta.

În varianta propusă de USL, România ar urma să fie împărţită în 8 mari regiuni de dezvoltare economică. "Cele opt regiuni funcţionează ca regiuni de dezvoltare. Avem Agenţiile de Dezvoltare Regională care pot funcţiona ca aparat tehnic al regiunii. Asta e propunerea noastră. Nu e bătută în cuie", a explicat premierul Victor Ponta.

Regionalizarea a fost unul dintre punctele de negociere între USL şi UDMR. Miza maghiarilor era ca judeţele Harghita, Covasna şi Mureş să alcătuiască o regiune autonomă. Propunerea nu a fost însă pe placul liderilor USL.

România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil (Articolul 1 din Constituţia României)

Un alt punct pe care maghiarii l-au abordat la negocieri a fost modificarea Articolului 1 din Constituţie. "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Acest punct era vizat de maghiari, pentru o reformulare.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a ecxplicat că în această discuţie a intervenit Dan Voiculescu, preşedintele de onoare al PC, care le-a tranmis maghiarilor că acest punct nu este negociabil. După acest episod, negocierile dintre USL şi UDMR s-au finalizat, iar UDMR a trecut în barca opoziţiei.

Modificarea legii electorale, punctul cartoful fierbinte al noului Parlament

Premierul Victor Ponta a precizat că în luna februarie va transmite Parlamentului un proiect de Cod Electoral pentru a decide noul sistem electoral ce va fi adoptat din 2016.

„În sesiunea din februarie vom susţine modificarea legii electorale, fie vorbim de uninominal pur, fie vorbim de listele mult hulite, fie de sistemul german, în care cine câştigă colegiul merge în Parlament, iar cealaltă jumătate de pe lista naţională. Vom transmite către Parlament un proiect de cod electoral, iar Parlamentul va decide care din cele 3 sisteme din Europa este cel preferat”, a completat Victor Ponta.

Toni Greblă, vicepreşedintele Comisiei Juridice din Senat, a explicat că acest Cod Electoral este deja în draft la Parlament şi aşteaptă să fie dezbătut. Senatorul PSD a explicat că în acest Cod Electoral ar trebui reglementat şi referendumul. Principala reglementare ar fi scoaterea oricărui tip de cvorum şi reglementarea corectă a organizării procesului electoral.”Obligatoriu trebuie scos acest cvorum. Nu este normal. Dacă 49% dintre oameni vin şi spun DA, majoritate absolută, dar 51% nu se prezintă, atunci absenţii decid soarta. Nu este normal”.

“După părerea mea ar trebui ca noul Cod Electoral să stabilescă nişte reguli foarte clare care să intre în tradiţie. Eu propun ca toate tipurile de alegeri locale, parlamenare, prezidenţiale să se desfăşoare în două tururi de scrutin. Astfel fiecare ales îşi poate revendica legitimitatea. Nu mai riscăm ca în Parlament să avem oameni aleşi cu 2%. Dar toate astea să se facă în 2013, nu acum”, a mai explicat Greblă.

USL ar respecta astfel şi o cerinţă a Curţii Constituţionale, care cerea elaborarea unui Cod Electoral care să reglementeze toate tipurile de alegeri în România. Acest Cod trebuie să aibă la bază o lege unică, iar apoi fiecare tip de scrutin să fie reglementat special, în funcţie de caracteristici.