Ce aşteptări are România de la Summitul NATO

Declararea Mării Negre drept zonă de interes strategic pentru NATO, consolidarea Flancului Estic, ca Grupurile de luptă NATO să devină brigăzi şi declararea Rusiei drept cea mai importantă zonă de pericol, sunt principalele aşteptări ale României în cadrul Summitului NATO, potrivit preşedintelui Klaus Iohannis.

„Acest Summit a fost calificat de unii drept unul istoric şi cred că au dreptate”, a declarat şeful statului înainte de a participa la reuniunea liderilor aliaţi de stat şi de guvern, arătând că „atmosfera este una pozitivă, cu toate că situaţia de securitate şi cea economică nu sunt grozave”. 

Potrivit preşedintelui, „acest Summit vine să aducă un nou Concept Strategic”. Şeful statului a arătat că liderii aliaţi vor „decide cum va aborda NATO problemele de securitate, cum vom aborda războiul din Ucraina”. 

„Ne aşteptăm să se decidă o întărire, consolidatre a Flanului Estic. Ne aşteptăm la o creştere semnidficativă a numărului militarilor aliaţi, ca zona Mării Negre să fie declarată zonă de interes strategic pentru NATO, ca cea mai importantă zonă de pericol să fie declarată Rusia, ameninţarea semnificativă pentru NATO, ca grupurile de luptă propuse şi care sunt în constituire să devină mai mari, brigăzi”, a explicat şeful statului, arătând însă că pentru noi nu este important să avem mâine mai ulţi militari, ci o decizie în acest sens, mişcările de trupe durând ajjungând să dureze chiar ani de zile. 

Şeful statului a arătat că, „după cum arată lucrurile”, vom obţine declararea Mării Negre drept zonă strategică, aşa cum doreşte ţara noastră. „Marea Neagră este extrem de importantă pentru România şi cred că pot să spun că a fost meritul nostru că la Summitul din 2016, din Varşovia, s-a decis elaborarea pentru prima dată a unei strategii”, a spus preşedintele, arătând că războiul din Ucraina a pornit din Marea Neagră. „Deci este o zonă de război şi nu ne place acest lucru”, a mai completat preşedintele Romîniei. 

„Noi oricum facem tot ce putem la nivel de dotare şi probabil vă amintiţi că au fost foarte multe exerciţii, dotări specifice”, a mai spus şeful statului. 

Klaus Iohannis a mai explicat că „nu vom avea doar forţe prealocate, adică militari care vor ştii că în caz de ceva să vină în România, vom avea şi echipamente prepoziţionate, asta însemnând că anumite echipamente care au o mobilitate redusă vor fi poziţionate destul de aproape ca atunci când este nevoie de o prezenţă imediată a trupelor, să existe simultan şi o mişcare de trupe şi o mişcare de echipament. Aceste lucruri trebuie foarte bine pregătite”.

Preşedintele a mai explicat că la Summit vor fi abordate şi alte teme, făcând referire la politica uşilor deschise, „pe care o sprijinim”. Şeful statului a mai explicat că discuţiile dintre liderii aliaţi au mers în direcţia acceptării Suedia şi Finlandei în NATO, arătând că „ţara noastră s-a implicat în diferite formate” privind discuţiile.