CCR dă dreptate premierului în cazul numirilor lui Olguţa Vasilescu şi Drăghici

Curtea Constituţională (CCR) a dezbătut miercuri, sesizarea premierului Viorica Dăncilă, care l-a reclamat pe preşedintele Klaus Iohannis că a încălcat Constituţia prin refuzul de a o numi pe Lia Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării şi pe Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor. În urma deliberărilor, judecătorii CCR au dat dreptate premierului, privind existenţa unui conflict de natură constituţională.

UPDATE Potrivit deciziei, „Curtea constată existenţa conflictului generat de refuzul preşedintelui de a emite decretele de revocare a doi miniştri sau de a emite decretele de vacantare a funcţiilor de ministru ca urmare a demisiilor”, au explicat surse din CCR pentru G4Media.

Mai mult, potrivit sursei citate, preşedintele urmează să emită de îndată decretele de vacantare şi urmează să răspundă de îndată în scris propunerilor de numire.

Şeful statului a fost reprezentat de consilierul prezidenţial Mihaela Ciochină, care le-a explicat judecătorilor constituţionali că un ministru îşi exercită deplin funcţia până la publicarea decretului de încetare a mandatului în Monitorul Oficial, potrivit g4media.ro. 

„Un ministru exercită deplin funcţia până la momentul la care decretul de încetare a funcţiei este publicat în Monitorul Oficial al României. De altfel, nici Constituţia şi nici legea nu prevăd o limitare în exercitarea funcţiei, ministrul demisionar având plenitudine de competenţă în exercitarea funcţiei până la momentul emiterii decretului prin care este eliberat din funcţie. (…) În plus, în practica instituţională, în 2014, a existat o situaţie în care un ministru demisionar a fost menţinut în funcţie vreme de două luni şi jumătate, dincolo cu mult de termenul de 15 zile considerat de (…) autorul prezentei sesizări ca fiind un termen irevocabil”, a spus consilierul prezidenţial.

În opinia sa, conflictul nu îndeplineşte condiţia blocajului instituţional, deoarece nu este vorba de depăşirea unui termen rezonabil, aspect care ar crea teama că manifestarea de voinţă a miniştrilor demisionari ar fi ignorată prin neemiterea decretelor de vacantare a funcţiilor.

„Mai mult, în lipsa unei propuneri din partea prim-ministrului de natură să asigure interimatul până la soluţionarea propunerilor de numire, continuarea exercitării funcţiei de ministru de către demisionari reprezintă tocmai soluţia pentru evitarea blocajului instituţional, o soluţie care este prevăzută chiar de Constituţie”, a adăugat Mihaela Ciochină.

Ea a susţinut că preşedintele României nu a exprimat niciodată refuzul de a emite decretele de încetare a funcţiei pentru cei doi miniştri demisionari, ci doar a spus că analizează situaţia creată. În plus, blocajul instituţional putea fi evitat doar prin menţinerea în funcţie a celor doi demnitari, în lipsa unor propuneri de interimari.

„Preşedintele nu a exprimat un refuz de a lua act de demisia celor doi miniştri (…). Prim-ministrul nu şi-a exercitat competenţa prin respectarea obligaţiei de a se consulta cu preşedintele României înainte de formularea propunerii de revocare, dar şi de numire a unor miniştri, simplul fapt al interogării telefonice a preşedintelui României cu privire la momentul în care estimează că va da un răspuns neputând fi asimilat cu o consultare (…). În opinia noastră, Curtea (…) urmează să reţină obligaţia prim-ministrului de a iniţia consultări cu preşedintele României şi de a formula o nouă propunere (…). Iar în ceea ce priveşte următoarea nominalizare, să reţină imposibilitatea prim-ministrului ca, în cazul unei remanieri mai ample, să propună aceeaşi persoană pentru un alt portofoliu, atunci când refuzul a fost justificat de neîndeplinirea condiţiilor legale”, a mai spus consilierul prezidenţial.

La rândul său, Guvernul a fost reprezentat de secretarul general, Toni Greblă, fost judecător constituţional, care a susţinut că preşedintele nu poate să interzică unei persoane să ocupe pe termen nedefinit un post de ministru.

„Ar însemna ca o persoană care a fost propusă ministru pentru un anume minister concret, care are atribuţii concrete, responsabilităţi concrete, o dată refuzat de preşedinte pentru că l-a considerat nepotrivit, să nu mai poată niciodată ocupa nicio funcţie de ministru în alt minister pentru care, probabil, tot subiectiv, ar putea să fie persoana respectivă apreciată ca fiind foarte bună, foarte potrivită. Prin urmare, preşedintele nu poate să interzică unei persoane să ocupe sine die un post de ministru pentru simplul fapt că a fost refuzat o dată a ocupa o anume funcţie de ministru”, a spus Toni Greblă.

El a cerut CCR să aprecieze dacă preşedintele şi-a îndeplinit obligaţia de a motiva refuzul a două propuneri de miniştri.

„Suntem în situaţia în care, fără a fi modificată structura sau compoziţia politică a Guvernului, preşedintele României, la propunerea prim-ministrului, revocă, respectiv ia act de demisia unor miniştri şi numeşte noi miniştri propuşi de către prim-ministru. Preşedintele României a refuzat pentru cele două posturi (…) o primă propunere făcută de premier, cu motivarea că aceste persoane sunt nepotrivite. Sigur că urmează să apreciaţi dumneavoastră dacă obligaţia rezultată din Constituţie şi din deciziile pe care Curtea le-a dat – şi anume ca refuzul să fie motivat – este îndeplinită prin această sintagmă: sunt nepotrivite şi vor fi refuzate”, a precizat Greblă.

În opinia sa, obligaţia de a motiva respingerea unor propuneri de miniştri „este una mai consistentă”, iar decizia preşedintelui nu a fost consecinţa neîndeplinirii unor condiţii legale, ci „a unei aprecieri subiective”.

Pe 7 decembrie, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a accepta remanierea Guvernului, susţinând că nu şi-a dorit acest demers, dar „interesul României, interesul românilor este mai presus de ambiţii, de joc politic sau de o campanie electorală”.