CCR a amânat pentru 9 decembrie pronunţarea pe sesizarea lui Iohannis privind legea care interzice referirea la identitatea de gen în şcoli

Inquam Photos / George CălinCurtea Constituţională a decis miercuri să amâne pronunţarea pentru 9 decembrie asupra sesizării formulate de preşedintele Klaus Iohannis privind legea care interzice referirea la identitatea de gen în şcoli. Pentru aceeaşi dată a fost amânată şi discutarea obiecţiei PNL legată de modificarea Legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive.

Pe 10 iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificarea legii educaţiei, adoptată pe 17 iunie de către Senat, care prevede interzicerea în şcoli şi universităţi a oricărei referiri privind identitatea de gen.

Preşedintele Iohannis a argumentat argumentează că forma actului normativ contravine principiului egalităţii cetăţenilor, cel privind asigurarea accesului la învăţătură, cel care se referă la protecţia copiilor şi tinerilor precum şi prevederile privind libertatea conştiinţei, toate incluse în Constituţie.

„Considerăm că legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), alin. (4) şi alin. (5), referitoare la statul de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv la respectarea Constituţiei şi a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii în coroborare cu cele ale art. 32 privind asigurarea accesului la învăţătură şi cu cele ale art. 49 privind protecţia copiilor şi tinerilor, ale art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor internaţionale în materia drepturilor fundamentale ale omului, ale art. 29 privind libertatea conştiinţei, ale art. 30 alin. (1) şi alin. (2) referitoare la libertatea de exprimare şi la interzicerea cenzurii, ale art. 32 alin. (6) referitoare la autonomia universitară, precum şi ale art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării”, arată sesizarea şefului statului către CCR, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis vineri News.ro.

Actul normativ, în forma transmisă la promulgare, modifică şi completează articolul 7 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul interzicerii în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară, a activităţilor „în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi”. 

Pe 16 iunie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind modificarea Legii educaţiei. Iniţiativa legislativă aparţine senatorului PMP Vasile-Cristian Lungu şi deputatului PMP Marius Paşcan. Proiectul a fost trimis la promulgare pe 22 iunie.

Universitatea Bucureşti a reacţionat la decizia Parlamentului de a interzice referirile la identitatea de gen, precizând că hotărârea respectivă contravine unor drepturi fundamentale garantate de Constituţie şi de convenţiile internaţionale la care România este parte: libertatea de gândire şi de conştiinţă, libertatea opiniilor şi autonomia universitară. Universitatea Bucureşti a precizat că textul de lege nu are fundamentare ştiinţifică şi „reprezintă un exemplu flagrant de interferenţă în educaţia şi în exprimarea libere”.

Referitor la sesizarea PNL asupra legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, actul normativ a fost adoptat pe 6 mai de către Camera Deputaţilor.

Astfel, conform iniţativei legislative adoptate, „prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 lei, suma totală de rambursat de către consumator nu poate depăşi dublul sumei împrumutate”. 

Articolul 5 la care face referire actul normativ prevede că „dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR”.

De asemenea, proiectul adoptat defineşte şi termenul de creditor financiar ca fiind „o instituţie de credit autorizată de Banca Naţională a României denumită în continuare BNR, o sucursală din România a unei instituţii de credit străine, o instituţie financiară nebancară sau o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe”.

Totodată, o altă modificare a Legii, prin proiectul adoptat de către deputaţi prevede că „dobânda anuală efectivă la creditele imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de două puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă”.

„Dobânda anuală efectivă în cazul creditelor de consum nu poate depăşi cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de referinţă practicată de BNR”, arată o altă modificare a legii.

Actul normativ a fost atacat de PNL la Curtea Constituţională pe 18 iulie.