Cazul Chesnoiu: Parlamentul dă curs solicitării DNA în timp-record
0Parlamentul se mobilizează într-un ritm fără precedent pentru o ridicare de imunitate parlamentară, în cazul lui Adrian Chesnoiu, acuzat de DNA de abuz în serviciu. Dacă în cazul fostului ministru al Agriculturii lucrurile sunt tranşate în maximum cinci zile calendaristice, pentru alţi foşti demnitari a fost nevoie de săptămâni, iar pentru unii, chiar luni, cum s-a întâmplat în situaţia lui Călin Popescu Tăriceanu.
DNA a trimis joi solicitarea de ridicare a imunităţii pentru Chesnoiu, acuzat că a luat parte la trucarea unor concursuri în sistemul public, iar în aceeaşi zi conducerea Camerei Deputaţilor a decis ca redactarea raportului Comisiei juridice să aibă loc luni, iar votul să fie marţi, după şedinţa de plen comun. Mai mult, PSD, PNL USR şi Forţa Dreptei deja au anunţat că votează pentru ridicarea imunităţii, ceea ce înseamnă că deja există majoritate conturată. Chesnoiu s-a şi autosuspendat din PSD, dar va rămâne în funcţia de deputat.
În actuala legislatură a mai existat un singur caz de ridicare de imunitate, cel al senatorului PSD Florian Bodog, acuzat de DNA de abuz în serviciu şi de fals în înscrisuri. În 2019, Bodog mai scăpase de o solicitare a procurorilor DNA, după ce aleşii făcuseră zid pentru a-l proteja. 13 zile au fost necesare în 2021 pentru Bodog, între solicitarea DNA şi ridicarea imunităţii.
Celeritatea aleşilor a putut fi observată mai ales în campania electorală din 2020, când, în opt zile de la solicitarea DNA, aleşii l-au lăsat pe deputatul Nicolae Bănicioiu (Pro România), fost ministru al Sănătăţii, fără imunitate parlamentară, procurorii acuzându-l de trafic de influenţă şi luare de mită în formă continuată.
Exemplu de tergiversare
Însă Parlamentul a arătat şi că poate trage de timp luni bune. În cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de DNA că ar fi luat 800.000 de euro mită, Senatul a tergiversat decizia timp de şapte luni, de pe 7 noiembrie 2018 până pe 3 iunie 2019. Inclusiv Regulamentul Senatului a fost modificat. Iar în momentul votului din 3 iunie 2019, senatorii PSD şi ALDE au votat împotriva ridicării imunităţii. La acea vreme, PSD a acceptat să-l nu-l lase pe Tăriceanu pe mâna Justiţiei pentru nu fi ruptă coaliţia de guvernare. După ce ALDE a rupt pactul cu PSD, în august 2019, Viorica Dăncilă a recunoscut faptul că Tăriceanu a condiţionat menţinerea coaliţiei de un vot împotriva solicitării DNA.