Cătălin Predoiu îl acuză pe Stelian Ion de blocajele din Justiţie şi susţine că SIIJ ar fi putut fi desfiinţată dacă nu s-ar fi „umblat neinspirat la proiect“

Fostul ministru liberal al Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că SIIJ ar fi putut fi desfiinţată din luna februarie dacă “nu s-ar fi umblat neinspirat la proiect”. O altă acuzaţie adusă lui Stelian Ion, actualul ministru al Justiţiei, se referă la întârzierea modificării Legilor justiţiei, menţionând că acesta încearcă să controleze parchetele.

“SIIJ putea fi desfiinţată încă din februarie 2021, pe baza proiectului elaborat de Ministerul Justiţiei cu un an înainte şi depus la CSM, care era favorabil atunci acelui proiect. În 2020 am avut proiectul, am avut un consens construit în CSM, dar nu am avut majoritate parlamentară, care aparţinea PSD.

La începutul lui 2021, după alegeri, erau toate „piesele” aliniate: proiect, consens CSM şi majoritate parlamentară. Dar Ministerul a „umblat” neinspirat pe proiect, a pierdut consensul în CSM şi, pe cale de consecinţă, fără avizul CSM, s-a pierdut coeziunea majorităţii parlamentare în jurul subiectului. Acestea sunt faptele. Pe baza lor, e uşor de văzut că s-a greşit strategia la Minister”, a declarat deputatul PNL într-un interviu acordat Newsweek.

Referitor la legile justiţiei, Predoiu susţine că acestea ar fi putut fi adoptate până acum dacă proiectul pe care l-a lăsat la Ministerul Justiţiei nu ar fi fost modificat de noua conducere a instituţiei.

“Din punctul meu de vedere, noua echipă de la Minister ar fi trebuit să se limiteze la eventualele modificări propuse de sistem, de CSM şi asociaţii, ONG-uri. Dar a ales să reintre în 2021 pe arhitectura proiectelor din 2020 cu o intervenţie radicală. Ca şi când dintr-un proiect de clădire stil baroc vrei să faci peste noapte una rococo! Şi asta în timp ce proiectul era deja în dezbatere publică”, susţine Predoiu.

Liberalul acuză că scopul modificărilor a fost numirea procurorilor şefi, noile propuneri justificându-se, în aparenţă, prin eliminarea politicului din procedură şi înlocuirea cu un tandem Ministerul Justiţiei – Secţia de Procurori a CSM.

“Dacă dai praful retoricii la o parte şi tragi linie, rezultă că Ministerul Justiţiei vrea să conducă Ministerul Public, adică procurorii, neutralizând Procurorul General, fie în mod direct, fie mijlocit de Secţia de procurori a CSM. Mă întreb, nu e acesta un amestec al politicului în activitatea Parchetelor? Sigur că este, la nivelul Ministerului Justiţiei. Cum rămâne cu controlul politic al activităţii parchetelor? Cine şi de ce vrea să „amenajeze” şi să conducă parchetele în perspectiva lui 2024?

Dacă mai adaug şi faptul că s-au lansat proceduri esenţiale pentru numirea unor poziţii la vârf în parchete exact când presa punea în discuţie performanţa Guvernului pe zona de Justiţie, aducând implicit vorba despre remaniere, mi se pare că suntem naivi dacă ne închipuim că nu e decât o întâmplare”, a mai spus fostul ministru.