Bilanţ: Bornele Guvernului Orban la un an de mandat. Marile restanţe
0Planurile PNL din urmă cu 12 luni au fost date total peste cap de pandemie: Iohannis şi Orban au ratat alegerile anticipate şi revenirea la alegeri locale în două tururi, n-au reuşit desfiinţarea Secţiei pentru magistraţi şi nici abrogarea pensiilor speciale. În schimb, liberalii au câştigat alegerile locale şi au prima şansă pentru o nouă guvernare.
Guvernul Orban a depus jurământul pe 4 noiembrie 2019, după ce a trecut la mustaţă de votul Parlamentului. A fost nevoie de 7 trădători din PSD, ALDE şi ProRomânia ca liberalii să strângă, chinuit, o majoritate favorabilă. Planul iniţial viza o guvernare pe termen scurt, de jumătate de an. Premierul Ludovic Orban şi liderul PSD Marcel Ciolacu erau înţeleşi să organizeze alegeri parlamentare anticipate concomitent cu alegerile locale din luna iunie, după cum a dezvăluit la acea vreme ”Adevărul”. Totul cu binecuvântarea tacită a preşedintelui Klaus Iohannis. PNL, cotat atunci cu 40% în sondaje - pe fondul victoriei obţinute de Klaus Iohannis la prezidenţiale - spera să strângă singur o majoritate parlamentară, în timp ce PSD, sub bagheta lui Marcel Ciolacu, şi-ar fi asumat rolul de vioară-întâi a opoziţiei, după 8 ani la putere, cu o scurtă pauză: guvernarea Cioloş. Astfel, pe fondul înţelegerii PSD-PNL, USR-PLUS ar fi ajuns un partid izolat de opoziţie, cu doar o mână de primari.
La finalul lunii ianuarie, în timp ce pandemia începea să subjuge Europa, PSD şi PNL mimau lupta în Parlament: Guvernul Orban şi-a angajat răspunderea pe schimbarea sistemului electoral. Teoretic, liberalii clamau revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor. În realitate, căutau pretext pentru a declanşa alegeri anticipate. Angajarea răspunderii pe o lege oferă şansa Opoziţiei de a depune moţiune de cenzură. Dacă moţiunea pică, legea se consideră adoptată. Dacă moţiunea trece, legea e respinsă şi Guvernul cade automat. Moţiunea PSD a trecut, deci mai urmau încă doi paşi până la anticipatele dorite atât de PNL, cât şi de PSD: respingerea a două propuneri de premier în Parlament. Prima desemnare de sacrificiu: Florin Cîţu, ministrul de Finanţe. Numai că, exact în acele zile, cazurile de coronavirus începuseră să se înmulţească în România, în timp ce Italia şi Spania se confruntau deja cu o situaţie critică. Astfel, troica Iohannis-Orban-Ciolacu a abandonat forţat gândurile de anticipate. Prin urmare, Florin Cîţu s-a retras repejor înainte de a primi votul Parlamentului, iar preşedintele Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban să formeze Guvernul. Una peste alta, liberalii au reuşit să rateze şi alegerile anticipate, şi revenirea la două tururi de scrutin pentru locale.
Un scenariu paradoxal
Imediat după instalarea noului Guvern Orban, România a intrat în carantină pentru a bloca răspândirea virusului. Ulterior, a început războiul între PSD şi PNL. Din primăvară, România experimentează un scenariu paradoxal, cu două puteri politice concomitente: una liberală, la Palatul Victoria, iar alta social-democrată, în Parlament. PSD, alături de partidele-balama ALDE şi ProRomânia, a torpilat guvernul cu legi care implică un impact bugetar masiv: dublarea alocaţiilor şi creşterea pensiilor cu 40%, în timp ce Guvernul a răspuns cu ordonanţe de urgenţă care au temperat elanul PSD. În final, alocaţiile au fost majorate cu 20%, în timp ce pensiile au crescut de la 1 septembrie cu 14%, plus promisunea Guvernului că alte indexări vor fi aplicate anul viitor.
Alegerile locale, amânate pentru 27 septembrie, au adus o victorie istorică pentru PNL, partid cu puţine succese electorale în ultimii 30 de ani. Scorul de 34% îi plasează pe liberali ca favoriţi în cursa pentru alegerile parlamentare, cu condiţia ca scrutinul legislativ să fie organizat pe 6 decembrie. Amânarea alegerilor pentru primăvară ar eroda şi mai mult guvernarea PNL în favoarea PSD şi USR-PLUS. Social-democraţii au atins aproape 30% la alegerile locale, semn că şi-au revenit după căderea abrupută din era Dragnea-Dăncilă tocmai pe fondul opoziţiei la PNL.
Marile restanţe
Secţia Specială pentru magistraţi, pârghia prin care PSD a încercat să pună botniţă procurorilor incomozi, n-a fost desfiinţată de PNL, în ciuda promisiunilor electorale. Guvernul n-a adoptat ordonanţă de urgenţă, invocând referendumul pe Justiţie din 2019 iniţiat de Klaus Iohannis, când românii au blocat, printr-un vot masiv, orice intenţie a Guvernului PSD de a modifica legislaţia penală prin OUG. Guvernul a mai avut la îndemână şi varianta angajării răspunderii, dar s-a temut de o moţiune de cenzură depusă de PSD. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a iniţiat un proiect legislativ care prevede corectarea legilor Justiţiei şi desfiinţarea Secţiei Speciale, însă propunerea e abia în dezbatere publică.
”Eliminăm pensiile speciale în 30 de zile”, spunea prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan, din Opoziţie. Ajunşi la Putere, liberalii au scos de la naftalină un proiect de aborgare a privilegiilor, care a căzut însă la CCR. Ulterior, Parlamentul a votat încă o dată pentru impozitarea drastică a tuturor pensiilor speciale, dar proiectul a ajuns din nou pe masa judecătorilor CCR, ei înşişi beneficiari de pensii speciale. Decizia finală e aşteptată chiar azi.
Pe parte economică: o echilibristică de infarct
În plan economic, Guvernul Orban a scos la iveală, la preluarea mandatului, o „grea moştenire” lăsată de PSD, partid pe care l-a acuzat că dorea să amâne plăţi din 2019 pe 2020, astfel încât deficitul bugetar să rămână sub limita de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) impusă de Bruxelles. Astfel, pe final de 2019, deficitul a fost revizuit brusc la 4,6%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Anul 2020 a venit cu o premieră, când Guvernul Orban a adoptat bugetul prin angajarea răspunderii, astfel încât Parlamentul să nu mai poată depune şi adopta amendamente pentru a creşte cheltuielile.
Pandemia a adâncit „greaua moştenire”
Ulterior, Executivul liberal a eliminat o serie din prevederile păguboase introduse de controversata Ordonanţă 114. Mai precis, a fost scoasă supraacciza la carburanţi, motiv pentru care benzina s-a ieftinit considerabil în ultimul an. Au fost eliminate şi o serie de prevederi absurde pentru fondurile private de pensii, care ameninţau viitorul acestora în România, inclusiv opţiunea de a renunţa la pensia privată. Totodată, a fost liberalizată şi piaţa gazelor naturale, de la 1 iulie, motiv pentru care preţul a scăzut cu 50%, în următoarele luni. De la 1 ianuarie urmează şi liberalizarea pieţei de energie electrică.
În schimb, Guvernul Orban a refuzat să îşi asume creşterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020, prevăzută în legea pensiilor iniţiată de PSD. În primele luni ale anului, Executivul a „fentat” întrebările mass-media, spunând că banii pentru majorare au fost prinşi în buget. Cu toate acestea, prima rectificare bugetară, de la jumătatea lui 2020, a adus o creştere de numai 14%, Cabinetul punând acest compromis pe seama pandemiei.
„Greaua moştenire” a fost dublată de pandemie, care a afectat şi mai grav finanţele ţării. Anul acesta este de aşteptat un deficit bugetar record, de 8,6% din Produsul Intern Brut. Totuşi, Guvernul Orban a reuşit să menţină o rată a şomajului relativ scăzută, prin măsura şomajului tehnic şi, mai nou, prin munca flexibilă „Kurzarbeit”, a oferit o serie de amânări la plata taxelor şi a ratelor bancare, a suspendat executările silite şi a oferit granturi şi garanţii de stat la credite pentru firme.
În schimb, PNL a continuat păgubosul Program Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) iniţiat de PSD, alocând încontinuu bani din Fondul de Rezervă, peste bugetul aprobat la începutul anului, deşi s-a dovedit că multe din investiţiile realizate sunt scumpe, proaste sau inutile.
]n contextul unui deficit bugetar record în 2020, Guvernul a fost nevoit să ia şi împrumuturi uriaşe. Până în luna septembrie împrumuturile statului treceau de 100 de miliarde de lei, iar necesarul de împrumut pe tot anul se situează la 138,4 miliarde de lei, un alt record. Din păcate, însă, România se împrumută la costuri uriaşe, mult peste cele ale vecinilor.
Investiţiile au fost de asemenea un punct forte, în special cele din infrastructură, Guvernul reuşind să ţină deschise toate şantierele şi să deblocheze o serie de proiecte majore din infrastructură.
România a mai obţinut sub guvernarea liberală şi o victorie economică la nivel european: ţara noastră are la dispoziţie aproape 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru relansarea economiei, cea mai mare sumă din regiune, chiar mai mult decât Grecia şi alte state mai puternice.
În schimb, reforma administraţiei publice nu s-a văzut, în ciuda reducerii numărului de ministere, dimpotrivă, într-o perioadă numărul de angajaţi crescând constant, pentru ca în prezent să rămână aproximativ la acelaşi nivel ca la finalul guvernării social-democrate.