Băsescu: Marea Neagră este înconjurată de un brâu de conflicte îngheţate care pot fi acţionate de la un singur buton, de la Moscova

Preşedintele Traian Băsescu a prezentat deciziile care s-au luat în şedinţa CSAT, dar şi despre obiectivele României la summitul NATO din Ţara Galilor.

Principalele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:

Am avut o scurtă şedinţă CSAT. O problemă legată de prezenţa unor aeronave de luptă pe teritoriul României. E vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO şi care alături de aviaţia română vor asigura politţa aeriană. Pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari - piloţi, mecanici, personal de întreţinere. A fost adoptată această in CSAT, vom comunica la NATO aprobarea noastră.

Un alt punct a fost legat de posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice. Programul pe care dorim să ni-l asumăm este legat de apărarea cibernetică a Ucrainei.

România, ca toate statele membre NATO, în abordarea pe care o au la summit, ţin cont de două documente: unul legat de CFE, fiind vorba de armamentele convenţionale pe care şi le asumă fiecare parte, şi să ţinem cont dacă mai vrem sau nu un parteneriat cu Federaţia Rusă. Aici e un punct de discuţie, în acest documente statele NATO se angajează să nu instaleze baze militare permanente mari la graniţa de est a NATO. Cu asta am răspuns celor care proroceau baze mari, permanente. Asta nu înseamnă însă că România nu are nişte obiective.

Pentru a clarifica faptul că astăzi nu s-a discutat mandatul pentru mâine, noi suntem în negocieri de circa trei luni. De asta se ocupă Preşedinţia, Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării. Nu s-a luat azi un mandat pentru că nu era posibil, de aceea nu am putut să fac vizita în Turcia cu ocazia validării mandatului Erdogan. A fost invitaţie, dar pentru că aveam convorbiri telefonice, a trebuit să rămân aici pentru că se discutau obiectivele noastre pentru NATO.

Obiectivele noastre generate de evenimentele din Ucraina şi de ce ne-a arătat preşedintele Putin în acţiunea Rusiei, acţiune care a ajuns la limite care frizează iraţionalul, atâta timp cât nu respectăm acordurile internaţionale, graniţele statelor, nu mai putem vorbi de raţional, atunci intervine iraţionalul. Nu mai putem vorbi de raţional. Plecând la aceste premise, România solicită generic consolidarea flancului estic al Alianţei, de la nord până la sud, asta înseamnă şi introducerea României în sistemele de alertă şi de capabilităţi de reacţie. Dincolo de capabilităţile de conslidare a flancului estic, sunt modalităţi diverse de a se atinge aceste obiective. Nu o să le descriu. Poate voi vorbi pe înţelesul tuturor după summit.

În acelaşi timp, solicităm creşterea nivelului de interoperabilitate a forţelor armate ale României cu ale altor state membre, forţele terestre, aeriene şi navale, cu accent deosebit al forţelor navale ale României cu forţele navale ale altor state membre, având în vedere forţa deosebită a flotei Rusiei de la Marea Neagra. Nu ascundem faptul că prezenţa acestei flote ne generează îngrijorări. Nu suntem dezinteresaţi, suntem interesaţi ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă pe teritoriul României. De asemenea, am dori ca acest summit să clarifice abordarea aliaţilor atunci când discutăm de un război hibrid.

Un stat care nu recunoaşte şi trimite forţe fără însemnele statului, acei oameni coordonează ocuparea unui teritoriu. Fiecare stat trebuie să facă faţă la astfel de provocări, dar în momentul în care se fac presiuni cu armate regulate la frontiere, atunci intervenţia NATO este obligatorie pentru că un stat mai mic nu îi poate face faţă unei presiuni cu armate ostentativ masate la frontiera statului, care constituie un sprijin major pentru insurgenţă.

Aşteptăm de la acest summit consemnarea importanţei strategice a Mării Negre. În opinia noastră, nu se mai poate evita sublinierea importanţei strategice a Mării Negre, numai dacă privim către conflictele îngheţate pornite de la Moscova. Este clar că Marea Neagră este înconjurată de un brâu de conflicte îngheţate care pot fi acţionate de la un singur buton, de la Moscova.

Cu eforturi foarte mari, am reuşit să introducem acest concept cu ocazia summitului de la Bucureşti din 2008. Vrem ca Armata R. Moldova, împreună cu state membre NATO, să poată face exerciţii comune de apărare. Am vrea o clară definire a relaţiilor dintre NATO şi Federaţia Rusă. Există un document fondator din 1987, atunci când nimeni nu mai credea că Federaţia Rusă poate să aibă acţiuni pe care le are acum. Să vedem dacă principiile lui rămân valabile în continuare.

La summit, cu certitudine, SUA vor atenţiona din nou asupra obligaţiei de a aloca 2% din PIB pentru apărare, astfel încat Europa să micşoreze decalajul uriaş faţă de SUA. Cred că SUA au dreptate, va trebui să găsim soluţii să răspundem acestor comandamente care vizează nu nevoile SUA, ci ale noastre. Sunt convins că dacă în ultimii zece ani am fi respectat această obligaţie, acum nu am mai fi fost atât de interesaţi să facem exerciţii comune. Nu suntem singura ţară într-o astfel de situaţie, dar nu putem miza la nesfârşit că ne apără alţii.

Aud frecvent afirmaţii legate de pericolul agresiunii Rusiei la adresa Ucrainei, şi i-aş ruga pe cei care sunt pregătiţi să sară în sus când aud cuvântul „agresiune“ să consulte concluziile ultimului Consiliu European, nu reprezintă pentru noi o ameninţare directă sau un lucru la care să ne uităm că ni se poate întâmpla şi nouă mâine dacă lucrurile se desfăşoară în limite raţionale, de care eu ţin cont când spun că România nu riscă să fie atacată sau destabilizată de omuleţi verzi.

Aceste afirmaţii le fac prin prisma raţionalului. Daca m-aţi fi întrebat acum un an dacă este posibil să se întâmple ce se întâmplă în Ucraina, v-aş fi spus că este imposibil, dar trebuie să avem în vedere şi iraţionalul.

Potrivit unui comunicat dat publicităţii de Administraţia Prezidenţială, Consiliul se întruneşte pentru a discuta strategia României, în perspectiva Summit-ului NATO de la Newport, din perioada 4-5 septembrie.

„În cadrul şedinţei Consiliului se vor discuta elementele care au în vedere mandatul României privind Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care se va desfăşura în perioada 4 - 5 septembrie a.c. în Newport (Ţara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord) şi care se referă, în principal, la participarea României la misiunea NATO din Afganistan în anul 2015 şi la unele măsuri stabilite la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, în contextul situaţiei regionale actuale“, se arată în comunicat.