Băsescu îşi creşte puterile prin noua Constituţie

Şeful statului vrea să îşi sporească atribuţiile prin proiectul de schimbare a legii fundamentale, trimis azi Consiliului Legislativ

Consultaţi şi: Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României

Astfel, procedura de suspendare a preşedintelui devine mai complicată. Continuarea acestei proceduri este condiţionată de avizul Curţii Constituţionale cu privire la gravitatea faptelor şi încălcarea Constituţiei. În prezent, avizul Curţii este consultativ, dar potrivit noului proiect, în cazul unui aviz negativ procedura de suspendare va înceta. Mai mult, chiar dacă şeful statului este suspendat, preşedintele interimar nu mai poate numi primul-ministru.

Preşedintele şi remanierea miniştrilor

Noua Constituţie introduce modificări şi în ceea ce priveşte remanierile guvernamentale. A fost păstrată actuala reglementare potrivit căreia preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea premierului, pe unii membrii ai Guvernului. A fost adăugat un nou articol potrivit căruia propunerea primului-ministru de revocare a unor miniştrii se poate face doar după consultarea prealabilă a preşedintelui. De altfel, pe vremea când Călin Popescu Tăriceanu era premier Traian Băsescu i-a reproşat de mai multe ori că nu l-a consultat în privinţa nominalizărilor pentru unele funcţii.

Totuşi, noul proiect nu oferă o soluţie pentru situaţia în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg în privinţa persoanei propuse.
De asemenea, proiectul prevede, în premieră, dreptul preşedintelui de a numi trei dintre membrii Consiliului Suprior al Magistraturii, care vor proven din reprezentnaţii societăţii civile. Parlamentul va numi alţi trei, 10 vor fi aleşi de amgistraţi şi validaţi de Parlament.

Proiectul restrânge posibilitatea angajăriii răspunderii Guvernului, menţionând că procedura poate fi folosită o singură dată într-o sesiune parlamentară. Totuşi, este lăsată o portiţă: limitarea angajării răspunderii nu se aplică în cazul proiectului bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale.

Dizolvarea Legislativului

Traian Băsescu vrea să scurteze de la 60 de zile la 45 termenul în care preşedintele poate dizovla Parlamentul, dacă forul legislativ nu a acordat votul de încredere pentru noul Guvern. Este păstrată actuala condiţie, de respingerea a cel puţin două solicitări de investitură. Pe de altă parte, noul proiect introduce un termen de 10 zile în care Parlamentul este obligat să dea votul de încredere pentru un Guvern, în caz contrar acesta fiind considerat respins.

Parlament unicameral

Potrivit proiectului, Parlamentul României va deveni unicameral, iar numărul parlamentarilor va fi stabilit prin lege organică, dar nu poate depăşi 300 de persoane. Spre deosebire de şefii actuali ai celor două Camere, preşedintele Parlamentului va fi un politician mai vulnerabil, deoarece poate fi revocat înainte de încetarea mandatului.

Liber la arestarea aleşilor

De asemenea, sunt înlăturate o serie de elemante de protejare a parlamentarilor. Astfel, aceştia vor putea fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, necesară la ora actuală. Din noul proeict dispar prevederile potrivit căroa doar preşedintele, sau PArlamentul pot să ceară urmărirea penală a mebirlor Guvernului pentru faptele săvârşite în timpul mandatului lor.

Deficitul bugetar limitat la  3% din PIB

Potrivit proiectului, deficitul bugetar nu trebuie să fie mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB. Împrumuturile externe pot fi contractate numai în domeniul investiţiilor. Alte prevederi mai vizează mărirea termenului pentru reţinere de la 24 la 48 de ore şi eliminarea prezumţiei de dobândire licită a averilor. Astfel, în document se specifică faptul că averea dobândită licit nu poate fi confiscată, dar a fost eliminată prevederea potrivit căreia "caracterul licit al dobândirii se prezumă".