Autoritatea Electorală ia lecţii de „bune practici” electorale de la ruşi
0Preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, tema discuţiilor vizând dezvoltarea unei relaţii de colaborare între autorităţile implicate în organizarea alegerilor celor două ţări, „în vederea realizării schimbului de experienţă şi de bune practici”. Paradoxul vine din faptul că Rusia e una dintre ţările cele mai criticate pentru modul cum pregăteşte alegerile.
Întâlnirea dintre Mituleţu-Buică şi ambasadorul Rusiei a avut loc la sediul AEP, concluziile fiind anunţate atât de către instituţia română cât şi de ambasada rusă. „Principala temă abordată în cadrul discuţiilor a vizat perspectiva dezvoltării unei relaţii de colaborare între autorităţile administrative autonome specializate în materia organizării proceselor electorale din cele două ţări, în vederea realizării schimbului de experienţă şi de bune practici”, se arată în comunicatul instituţiei române.
O poziţie aproape identică a avut şi Ambasada Rusiei la Bucureşti: „Pe data de 24 ianuarie 2020 Ambasadorul Rusiei în România dl. Valery Kuzmin a făcut o vizită la Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente a României dl. Consantin Mituleţu-Buică. În cursul discuţiei au fost abordate perspectivele dezvoltării contractelor şi a schimbului de experienţă între autorităţile administrative autonome specializate în materia organizării proceselor electorale din cele două ţări – Autoritatea Electorală Permanentă a României şi Comisia Electorală Centrală a Federaţiei Ruse”, a transmis Ambasada Rusiei.
Lecţii de la egalul lui Congo
Ovidiu Raeţchi a criticat ieri întâlnirea şefului AEP, amintind că zilele trecuta a fost dat publicitării clasamentul anual „Indexul Democraţiei”, întocmit de organizaţia britanică „The Economist Intelligence Unit”. Din document reiese că Rusia ocupă locul 134 din 167, fiind încadrată în grupul ţărilor cu „regimuri autoritare”, la egalitate cu Congo. „Îl informez pe preşedintele AEP că unul dintre criteriile care stau la baza Indexului Democraţiei vizează tocmai procesul electoral şi pluralismul, alături de activitatea guvernului, participarea cetăţenilor la viaţa politică, cultura politică şi libertăţile civile. Îi sugeres preşedintelui AEP ca pe viitor să consulte clasamente similare înainte de a mai accepta astfel de întâlniri”, a afirmat liberalul.
Deputatul a mai completat că reperele României în domeniul electoral ar trebui să fie ţări precum Norvegia, Suedia sau Germania, care ocupă primele locuri în clasamentele participării libere la alegeri „Din punctul meu de vedere, «schimbul de experienţă» cu URSS de la alegerile falsificate din anul 1946 a fost mai mult decât suficient pentru România”, a conchis Raeţchi.