Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost influențată de un amplu război hibrid orchestrat de Rusia. Anunțul procurorului general al României

Procurorul general, Alex Florența, confirmă prin concluziile unei anchete oficiale că războiul hibrid al Rusiei, prin atacuri cibernetice, dezinformare și manipulare online, au vizat direct destabilizarea instituțiilor statului și influențarea alegerilor din România.

Procurorul general, Alex Florența, a declarat marţi, 16 septembrie, că România a fost expusă în 2024 unei agresiuni hibride complexe, desfășurate de Rusia, care a combinat metode cibernetice sofisticate cu campanii de influențare pentru a manipula alegerile prezidenţiale, ceea ce în final a dus la anularea acestora.

Rezultatele unei anchete oficiale indică faptul că înaintea alegerilor prezidențiale, statul român a fost atacat nu doar la nivel digital, ci și în ceea ce privește încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.

„România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024”, a afirmat procurorul, în cadrul unei conferinţe de presă, marţi, 16 septembrie. Obiectivul acestor acțiuni a fost clar: influențarea votului, slăbirea autorităților și divizarea societății.

Războiul hibrid, explică Alex Florența, este mult mai subtil decât un conflict militar tradițional. Acesta nu presupune desfășurări de trupe sau atacuri directe, ci se bazează pe dezinformare, manipulare, micro-targetare online și exploatarea slăbiciunilor sistemului democratic.

„Este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare directă asupra vieții sociale și economice”, a avertizat procurorul general.

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia că România a fost ţinta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opinii publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei”, a spus procurorul.

Alex Florenţa spune că Rusia a ştiut exact care sunt vulnerabilităţile societăţii româneşti, pe care le-a exploata prin diverse mijloace.

„Campania lansată în spaţiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât şi prin campanii de micro-targetare a populaţiei, dezinformare şi influenţarea electoratului. Pe acest palier s-a evidenţiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilităţile audienţelor naţionale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât şi prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, a mai spus procurorul general.

„Este important de făcut aceste precizări pentru ca opinia publică să înţeleagă că anumite ştiri care pot părea uneori disparate, izolate, fără legătură necesară între ele, sunt, de fapt, parte a unui război conjugat şi a unui efort conjugat ca parte distinctă a acestor instrumente de război hibrid”, consideră Alex Florenţa.

România – încă sub atac

Deși momentul alegerilor a trecut, procurorul avertizează că războiul hibrid continuă. Țara noastră rămâne în vizorul actorilor ostili, iar autoritățile trebuie să fie pregătite să facă față unor forme noi și tot mai sofisticate de agresiune.

„Agresiunea hibridă nu s-a încheiat. România trebuie să-și consolideze reziliența digitală, dar și capacitatea de a contracara campaniile de influențare care vizează cetățenii săi”, a avertizat Alex Florența.

Ce arată raportul oficial

Totodată, procurorul general al României a detaliat şi modul în care Rusia a reuşit să manipuleze opinia şi publică şi încă o face, cu ajutorul reţelelor de socializare şi a mijloacelor cibernetice.

„Analizele efectuate au arătat că începând cu 27 noiembrie s-a constatat o intensificare a campaniei promovare a candidatului la prezidenţiale la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea prorusă şi alte comunităţi generatoare de riscuri pentru ordinea publică, în special grupări extremiste şi conspiraţioniste.

Au fost identificate astfel narative prin care este promovat candidatul la nivelul a peste 40 de grupuri de acest tip şi au totalizat peste 1.300.000 de membri. Ei bine, toate aceste acţiuni de promovare a conţinutului instigator la ură relevă un comportament artificial, după cum spuneam, intensitatea efervescenţelor din plan social, cu volumul acela uriaş de conţinut de acest tip, fiind vădit disproporţionat faţă de manifestările din spaţiul public, din spaţiul real fizic. Se conturează astfel ipoteza certă influenţării spaţiului informaţional în vederea amplificării unor stări de nemulţumire valorificabile apoi prin generarea de acţiuni stradale de amploare”, a explicat Alex Florenţa.

Alex Florenţa a exemplificat şi câteva dintre atacurile cibernetice atribuite Rusiei.

„Cele mai periculoase atacuri în special cele de tip ransomware au fost asociate în totalitate unor grupuri pro-ruse, precum Lockbit, Lynx, Akira sau Ransom Hub şi s-au remarcat pentru o activitate deosebit de intensă în cursul anului trecut. Aceste atacuri au vizat mai mult de 13 instituţii din administraţia publică, 12 companii de transport de interes naţional, 17 instituţii bancare şi aşa mai departe.

De asemenea, cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut, trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale care au urmărit obţinerea şi exfiltrarea unor credenţiale în special din partea Autorităţii Electorale centrale şi ale Biroului Electoral Central, în preajma perioadei respective, multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească”, a mai afirmat procurorul general.

Ferme de troli şi dezinformare

Procurorul genetal al României a vorbit şi despre mii de conturi false, aşa-numitele ferme de troli, şi dezinformare.

„Trebuie să înţelegem faptul că ecosistemul online utilizat în momentul de faţă de actori din Federaţia Rusă priveşte o gamă largă de instrumente, plecând de la site-uri şi componente de mass media de stat tradiţionale, care răspândesc, încep să creeze anumite ştiri şi se vor regăsi şi în România şi răspândirea ulterioară prin diferite site-uri şi bloguri create în special pentru crearea şi răspândirea acestui conţinut. Sunt utilizate, de asemenea în acest instrumentar ferme de troli, pentru cei care nu înţeleg ce sunt acestea vorbim de conturi false, cele care imită un cont oficial, şi care se pretind utilizatori autentici şi reţele întregi de boţi. Aceştia sunt instrumente prin care se amplifică artificial vizibilitatea unui anumit conţinut, fie prin comentarii fie prin click-uri de satisfacţie şi aşa mai departe”, a mai declarat procurorul general.

Atacuri similare şi în alte state europene

Procurorul general Alex Florenţa a subliniat, de asemenea, că o serie de incidente care ar putea părea disparate sunt, în realitate, elemente ale unei strategii bine puse la punct, menită să afecteze stabilitatea României și a altor state din estul Europei.

„Reamintim cu această ocazie situaţia din 2024 a cetăţeanului columbian, arestat pentru că pătrunsese în România sub coordonarea unei persoane certe din Rusia cu intenţia de a arunca în aer obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov, unde se afla un depozit de deşeuri degenerabile, precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de măsurare a gazelor naturale”, a exemplificat Alex Florenţa.

Acest caz nu este singular, avertizează procurorul general. Scenarii asemănătoare s-au înregistrat în aceeași perioadă și în alte țări est-europene, unde atacurile s-au soldat cu daune reale aduse infrastructurii critice.

„De remarcat faptul că situaţii similare se regăsesc în aceeaşi perioadă şi în alte state din estul Europei, când din nou atât în Praga, în Cehia, cât şi în Polonia, atunci acele acţiuni având rezultatul scontat, producând un atac asupra unor infrastructuri de multe ori critice şi în toate acestea sunt implicate tot cetăţenii columbieni”, a spus procurorul general.

Potrivit anchetei, există dovezi clare că aceste acțiuni nu sunt spontane sau izolate, ci parte a unei coordonări externe bine organizate. Suspecții implicați ar fi fost recrutați din America de Sud și trimiși să desfășoare operațiuni destabilizatoare în mai multe țări europene.

„Ceea ce ne arată din investigaţiile efectuate, faptul că în spatele acestor atacuri coordonate, destabilizatoare la nivelul ordinii publice interne, se află o coordonare din partea unui actor statal străin şi cu coordonarea directă a acestor persoane politice angrenate şi angajate în special din zona Americii de Sud, pătrunderea în ţările din estul Europei şi derularea acestui tip de atac”, a explicat procurorul general tabloul mai larg privind războiul hibrid dus împotriva țărilor din flancul estic al Europei, unde metodele clasice de atac sunt înlocuite de tactici subversive, sabotaje și manipulare a ordinii publice.