Cum arată reprezentarea politică a femeilor și care sunt provocările pentru anul electoral 2024

Creșterea consistentă a numărului de femei pe listele de candidați în alegerile din acest an ar trebui să fie o prioritate, iar programele electorale ar trebui să includă capitole despre marile probleme cu care acestea se confruntă, potrivit unui material publicat pe site-ul Friedrich Ebert Stiftung.

„Femeile reprezintă mai mult de jumătate din populația României. Statisticile ne arată că țara noastră se situează pe ultimele locuri în UE la egalitatea de gen și, în mod particular, la capitolul reprezentării politice a femeilor. Liderii majorității partidelor politicile susțin la nivel declarativ să se ia măsuri pentru ca femeile să fie mai bine reprezentate politic, iar în Parlament au fost unele propuneri legislative, neconcretizate, de stabilire a unor cote de gen în alegeri. Creșterea consistentă a numărului de femei pe listele de candidați în alegerile din acest an ar trebui să fie o prioritate, iar programele electorale ale partidelor să includă capitole despre marile probleme cu care femeile se confruntă”, susține Ionela Băluță, profesoară la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, într-un material publicat pe platforma Friedrich Ebert Stiftung.

„În România tema reprezentării politice a femeilor este mai degrabă marginală în dezbaterile publice, iar atunci când apare face obiectul unor campanii de dezinformare și delegitimare. Este nevoie de o abordare serioasă a acestui subiect, cu argumente concrete, raportate la valorile și standardele democratice actuale. Am să arăt în cele ce urmează că (sub)reprezentarea politică a femeilor influențează calitatea democrației (o democrație în care jumătate din populație nu este reprezentată echilibrat nu poate fi o democrație solidă), vulnerabilizează angajamentele internaționale ale României și, mai ales, afectează întreaga societate (prin tratarea superficială a multor probleme)”, mai punctează sursa citată.

Procent scăzut al femeilor

Potrivit autoarei, la alegerile europene din 2019, procentul femeilor care au obținut un mandat este de doar 21,2%, în scădere cu 13,3% față de 2014. La alegerile locale din 2020 doar 5,4% femei au reușit să  obțină un mandat de primar. Iar la alegerile parlamentare, numărul femeilor a scăzut, femeile reprezentând doar 18,5% dintre parlamentari, comparativ cu 19,1% în anul 2016. Dincolo de procentele mici și foarte mici, îngrijorător este trendul descendent.

„În ceea ce privește partidele parlamentare actuale, la nivel de statut, doar Partidul Social Democrat prevede cote interne în organele de conducere ale partidului și la toate nivelurile de reprezentare de cel puțin 30% pentru femei. Partidul Național Liberal are un principiu legat de garantarea accesului femeilor la orice funcție din partid, dar nu și prevederi statutare care să susțină/impună un număr mai mare de femei în structurile de putere ale partidului. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România are de asemenea prevederi privind susținerea prezenței femeilor în organele de conducere (dar nu cote). Statutele Uniunii Salvați România și al Alianței pentru Uniunea Românilor nu prevăd în mod special susținerea prezenței femeilor în structurile interne. Niciunul dintre partidele parlamentare actuale nu are vreo prevedere legată de susținerea prezenței femeilor pe listele electorale pe poziții eligibile. Lucru care se oglindește în cifrele și situațiile evocate mai sus. Unele partide pot avea o situație mai bună (PSD), dar per total niciunul nu are nici măcar 30% femei printre candidații aleși”, mai arată Ionela Băluță. 

Proiecte ținute la sertar

Potrivit acesteia, „în perspectiva anului electoral 2024, partidele politice democratice au datoria de a crește reprezentarea politică a femeilor, atât la nivel descriptiv cât și la nivel substantiv (...)  În primul rând, creșterea consistentă a numărului de femei pe locuri eligibile în toate cele patru cicluri electorale din 2024 este obligatorie. Pentru alegerile locale și europene, proiectele de lege privind cotele de gen au fost uitate în sertare. Pentru alegerile parlamentare, adoptarea proiectului de lege privind cotele de gen (PL-x nr. 308/2022) în forma aprobată de Senat avea ca termen-limită sfârșitul lunii noiembrie 2023 și ar fi fost un prim pas către un angajament real, nu declarativ, față de susținerea reprezentării politice a femeilor. Adoptarea unui regulament de constituire a listelor electorale care să impună cote de gen interne ar fi semnalul unei acțiuni politice care să arate că declarațiile președintelui partidului nu sunt vorbe goale. În al doilea rând, programul electoral trebuie să aibă capitole separate pe marile probleme cu care se confruntă femeile în România”, potrivit autoarei materialului.