Alegeri prezidenţiale 2014. CCR a respins alte 12 contestaţii privind alegerile prezidenţiale, între care cea a Monicăi Macovei

Curtea Constituţională a respins, joi, 12 contestaţii, între care şi cea a Monicăi Macovei, privind anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale, după ce miercuri au fost respinse alte 12 cereri similare.

În şedinţa plenului Curţii Constituţionale (CC) a fost respinsă, cu unanimitate de voturi, cererea de anulare a alegerilor prezidenţiale formulată de Monica-Luisa Macovei, care a candidat ca independent în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

De asemenea, CC a respins, tot cu unanimitate de voturi, contestaţiile formulate de Raul-Alex Terme, Geanina Stefany Florentina Iova, Costel Petre, Iulia Colici, Diana Gloria Salaoru, Ioan Marcu, Gabriel Meca, Ioan Andrica, Cornel Cernoschi, Eugeniu Dragoş Petria şi Viorel M. Iacobescu, apreciind că acestea sunt inadmisibile.

Hotărârile Plenul CC în cazul celor 12 sesizări sunt definitive şi vor fi comunicate Biroului Electoral Central. Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de CC vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial, arată CC, într-un comunicat de presă.

Alte 12 cereri de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale au fost respinse miercuri de Curtea Constituţională.

Trei dintre contestaţii au fost făcute de Gheorghe Funar, care a candidat ca independent la alegerile prezidenţiale, Ştefan Stan, preşedinte al Partidului pentru Reconstrucţia României, şi de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi pentru o Societate Mai Bună, Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor, Fundaţia Speranţa în Democraţie Pace şi Sănătatea Lumii (Fundaţia Speranţa) şi Federaţia Civică "Solidaritatea Democratică", împreună cu membrii fondatori. Celelalte nouă au fost formulate de Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet, Irina Nedelcu, Antonio Alexandru Voinescu, Daniel Ionuţ Bogdan, Amandi-Bianka Budai, Cezar Cernea, Iosif Karoly Kiss şi Octavian Andre Antony.

Cele 24 de sesizări au fost înregistrate la Curtea Constituţională începând de luni, după încheierea primului tur al alegerilor prezidenţiale.

Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că în sesizările de la CC au fost reclamate modul în care s-a desfăşurat scrutinul la secţiile de votare din străinătate, neregulile, dar şi scandalurile care au însoţit alegerile prezidenţiale.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, marţi, că legea spune că pot face astfel de contestaţii numai cei care au candidat în alegeri sau partidele care au propus candidaţi, însă vor fi analizate toate sesizările care au ajuns la CC, majoritatea fiind "transmise pe net".

Potrivit prevederilor legale, cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult trei zile de la închiderea votării. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

Contestaţiile trebuie soluţionate până vineri, 7 noiembrie, când, conform calendarului electoral, trebuie anunţate şi validate de către CC rezultatele primului tur.

Victor Ponta, candidatul alianţei PSD-UNPR-PC, a obţinut 40,44% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, urmat de Klaus Iohannis (ACL), pentru care au votat 30,37% dintre alegători, şi de Călin Popescu Tăriceanu - 5,36%, conform rezultatelor finale provizorii anunţate marţi de Biroul Electoral Central.