Alegeri parlamentare 2020. Peste 1.000 de români din străinătate au votat în primele 12 ore de la începerea procesului de votare

Un număr de 1.041de români din străinătate au votat în primele 12 ore de la începerea procesului de votare pentru alegerile parlamentare, care în diaspora de derulează pe durata a două zile.

Votul în diaspora pentru alegerile parlamentare a început vineri la ora 20:00, ora României, primii care au votat fiind românii din Noua Zeelandă, care şi-au putut exercita dreptul de vot la secţia deschisă în Auckland.

Deja de două ore a început şi votul în Europa, În Republica Moldova şi-au exptrimat până la această oră votul peste 460 de alegători.

Alegerile parlamentare organizate în străinătate se desfăşoară pe durata a două zile, 5 şi 6 decembrie,  în intervalul orar 7.00 – 21.00 (ora locală), Votul în străinătate se va finaliza luni dimineaţă, la ora 7.00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii. În ambele zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

Având în vedere diferenţele de fus orar, votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a 59 ore, secţia Auckland fiind prima care se va deschide, iar secţiile din vestul Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, Anaheim, Sacramento, San Francisco, Los Altos, Las Vegas, Portland şi Seattle) şi Canadei (Vancouver) fiind ultimele care se vor închide (luni, 7 decembrie, ora 7.00, ora României).

Pentru aceste alegeri parlamentare au fost deschise 748 de secţii de votare în străinătate.

Cele mai multe secţii de votare vor fi organizate în Spania (140 de secţii, faţă de 143 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Italia (137 de secţii, faţă de 142 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Germania (61 de secţii, faţă de 80 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Marea Britanie (50 de secţii, faţă de 72 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Franţa (48 de secţii, faţă de 50 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), S.U.A. (36 de secţii de votare, faţă de 38 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Republica Moldova (30 de secţii, faţă de 37 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Belgia (19 secţii de votare, faţă de 23 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Austria (17 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Irlanda (16 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Olanda (15 secţii, faţă de 25 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Grecia (11 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Norvegia (10 secţii, la fel ca alegerile prezidenţiale din 2019), Danemarca (10 secţii, faţă de 12 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Portugalia (9 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Canada (7 secţii, faţă de 9 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Elveţia (7 secţii, faţă de 8 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Australia şi Noua Zeelandă (7 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Ungaria (7 secţii, faţă de 6 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019) şi Finlanda (4 secţii, faţă de 3 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019).