Adevărul Live. Programele candidaţilor la Preşedinţie, analizate din perspectiva dezvoltării durabile: „Vor să mulţumească pe toată lumea“

„Cât de eco sunt programele candidaţilor la Preşedinţie?“ este întrebarea la care au încercat să răspundă, în emisiunea Adevărul Live, invitaţii jurnalistei Ioana Lupea: Lavinia Andrei, Claudiu Crăciun şi Mihai Goţiu.

Rămâneţi pe www.adevarul.ro pentru a urmări emisiunea

„Vorbim nu doar de programe, ci şi de acţiuni politice. Unii candidaţi au avut şi funcţii de decizie foarte importante. Cred că cel mai important element care îi diferenţiază nu e o chestiune de viziune. Nu pot să spun că vreunul din candidaţi are o viziune asupra dezvoltării durabile, una asumată“, a arătat Claudiu Crăciun, profesor la SNSPA, în debutul emisiunii.

„Ce regăsim la aceşti candidaţi este o poziţionare diferită în tabloul de putere şi în cel electoral. Avem doi candidaţi care au o şansă să influenţeze politicile şi un pluton de candidaţi care folosesc chestiunile de mediu pentru a încerca să prindă voturi. Cei mai importanţi candidaţi, Klaus Iohannis şi Victor Ponta, încearcă să scape de subiectele delicate, iar ceilalţi încearcă să le activeze în măsura în care le-ar putea aduce un procent la vot“, a completat Crăciun.

La rândul său, Lavinia Andrei a comparat programele politice ale principalilor contracandidaţi şi a punctat că, la capitolul energetic, ambii sunt pentru exploatarea resurselor energetice, neconvenţionale şi vorbesc despre independenţa energetică bazată pe folosirea de noi resurse.

„România, în contextul european, este foarte bine poziţionată în Europa şi avem un mix sănătos de energie. În loc să se înceapă de la varianta aceasta, să devenim independenţi energetic utilizând resursele regenerabile de energie, se pune accentul pe utilizarea resurselor convenţionale sau neconvenţionale, inclusiv pe zona nucleară. Mai este ideea de a deveni o putere energetică. De fapt, important este să îţi asiguri necesităţile interne. Analizând programele, în mod special al lui Iohannis, utilizarea conceptului de dezvoltare durabilă ne arată necunoaşterea termenului şi a pilonilor principali ai dezvoltării durabile“,a  arătat Lavinia Andrei.

În ce îl priveşte, Mihai Goţiu a afirmat că programele evidenţiază neînţelegerea contextului de dezvoltare durabilă.

„Nu sunt racordaţi nici la ce se întâmplă în alte ţări. In partea de dezvoltare durabilă intră şi componenta energetică, agricultura. Asemenea lucruri intră în contradicţie cu ce citim în programele candidaţilor. Când vorbim despre independenţă energetică şi dezvoltarea energetică în România trebuie să nu uităm că acestea vin la pachet. Nu văd viziunea pe care o are, din acest punct de vedere, Uniunea Europeană“, a spus Goţiu.

El a vorbit despre programul lui Macovei, care a vorbit despre problemele din agricultură, însă a opinat că dezideratele incluse în proiectul politic sunt dificil de pus în practică.

„Nu se înţelege ce înseamnă această dezvoltare durabilă. Ar trebui să afectăm generaţiile viitoare prin ceea ce facem, dar în sens pozitiv, să le lăsăm resurse care nu se epuizează“, a conchis Mihai Goţiu. 

Punctual, Claudiu Crăciun a remarcat că există o serie de contradicţii în interiorul programelor.

„Sunt nişte puncte de tensiune în zona dezvoltării rurale. Unii candidaţi vor o reindustrializare a zonei rurale, ceea ce ar putea să pară un obiectiv rezonabil de ţară, dar dacă o facem într-un anumit fel s-ar putea să sacrificăm anumite lucruri. Acesta este un punct de tensiune. Ar mai fi punctul de tensiune legat de energie. In momentul în care pui independenţa energetică ca obiectiv strategic naţional – am văzut asta în programul lui Macovei – vedem că vine în tensiune cu ce înseamnă agricultură, dezvoltarea comunităţilor. Aceste persoane încearcă să mulţumească anumite grupuri sociale, comunităţi într-un mod foarte reactiv“, a detaliat Crăciun.

„De fapt, nu există o viziune. Au fost împrumutate mai multe aspecte ca să mulţumească pe toată lumea“, a opinat şi Lavinia Andrei, care s-a arătat totuşi surprinsă de programul Elenei Udrea, în care este inclusă problema schimbărilor de climă.