16 noiembrie: Ziua când ne-a părăsit marele fotbalist Daniel „Didi” Prodan, la doar 44 de ani

Pe 16 noiembrie 2016 a murit fotbalistul Daniel Prodan, în urma unui infarct. Tot pe 16 noiembrie este ziua când a murit revoluționarul Nicolae Bălcescu.

1816: S-a născut Andrei Mureşanu, poet şi ziarist, autorul poeziei „Un răsunet” 

Andrei Mureșanu s-a născut în Bistrița. Provenind dintr-o familie cu un tată care era arendaș, viața sa a fost marcată de dificultăți financiare în copilărie, după ce acesta a decedat într-un tragic accident cu un car de argăseală. 

Primii pași în ceea ce privește educația i-a făcut la școala normală săsească din Bistrița în anul 1825, unde s-a remarcat prin abilitățile sale academice. A urmat mai târziu cursuri de filosofie și teologie la Blaj, avându-l ca mentor pe profesorul Nicolae Marin. Aici și-a dezvoltat pasiunea pentru literatură și s-a implicat în activități culturale, inclusiv teatrul în limba română. 

În 1838, s-a stabilit la Brașov, unde a început să predea și să colaboreze cu publicații precum „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta de Transilvania”. În perioada Revoluției din 1848, Mureșanu a fost un lider important, iar celebrul său poem „Un răsunet”, cunoscut sub numele „Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul revoluționarilor români și, ulterior, imnul național al României. 

După înfrângerea revoluției, Mureșanu s-a mutat în Muntenia și a fost luat prizonier de armata țaristă, fiind dus în nordul Moldovei. La întoarcere, a lucrat ca funcționar la Sibiu și a continuat să scrie poezii patriotice și articole cu conținut social. În 1862, poeziile sale au fost publicate într-un volum. Cu toate acestea, viața sa a fost marcată de dificultăți financiare și probleme de sănătate, iar poetul a trecut în neființă în 1863, la Brașov. 

1849: Un tribunal rus l-a condamnat pe Fiodor Dostoievski la moarte 

La 16 noiembrie 1849, un tribunal rus îl condamna pe marele scriitor Fiodor Dostoievski la moarte pentru activități anti-guvernamentale. În ultima clipă, execuția lui a fost anulată, pedeapsa fiind comutată în exil în Siberia. 

Alături de Lev Tolstoi, Fiodor Dostoievski este unul dintre reprezentanţii „vârstei de aur a literaturii ruse” (1820-1880) și unul din cei mai cunoscuţi autori ruşi din întreaga lume. În total, opera sa numără unsprezece romane, trei nuvele, șaptesprezece povestiri, precum și numeroase articole jurnalistice, dar este unic în literatură pentru cele patru mari romane ale sale, „Crimă și pedeapsă”, „Idiotul”, „Frații Karamazov” și „Demonii”, precum și nuvela „Însemnări din subterană”. 

Dostoievski a fost arestat la 23 aprilie 1849, la ora patru dimineața, fiind acuzat că a citit în fața mulțimii și a promovat textul „Scrisorii către Gogol”, formulate de către Belinski, un apel la abolirea iobăgiei 

Împreună cu Dostoievski, în aceeași noapte sunt reținuți alți peste 200 de suspecțidin care doar douăzeci și doi vor fi duși în fața tribunalului militar spre judecare. 

Timp de şase luni, cât a durat ancheta, Dostoievski a fost încarcerat, împreună cu ceilalţi acuzaţi, în Fortăreața Petru și Pavel din Sankt Petersburg, cunoscută și ca «Bastilia Rusiei » pentru faptul că era rezervată în special deținuților politici. 

Verdictul este dat pe 16 noiembrie 1849, când din cei douăzeci și doi de acuzați, în afară de unul, toți vor fi condamnați la moarte prin executare în piaţa publică. 

La 23 decembrie 1849, condamnații sunt duși în Piața Semionovski, iar trei dintre ei sunt legați de stâlpi în fața plutonului. Dostoievski se afla chiar în grupul care ar fi urmat să fie executat imediat după cei trei și a asistat la executarea a doi dintre ei. 

Momentul, spun criticii, este descris într-un fragment în romanul „Idiotul”, când eroul narațiunii, prințul Mîșkin, povestește cum a asistat la o execuție în Lyon, fiind impresionat de tortura psihologică a condamnatului. 

„Dar principala, cea mai groaznică suferință nu ți-o pot pricinui rănile, ci conștiința, certitudinea că peste un ceas, apoi peste zece minute, apoi peste o jumătate de minut, peste o clipă, sufletul ți se va despărți de trup, că n-ai să mai fii om și că asta-i absolut sigur; important e că-i absolut sigur”, scria Dostoievski în romanul său. 

În ultimul moment, un ordin al țarului a întrerupt execuția, iar pedeapsa a fost comutată la muncă silnică în Siberia și serviciu militar pe viață. Grigoriev, unul din cei care fuseseră așezați în fața plutonului, nu a rezistat presiunii psihologice și a înnebunit, potrivit wikipedia. 

Dostoievski a ispășit patru ani de muncă silnică într-o colonie penitenciară (katorga) din Omsk, timp în care nu i s-a permis să corespondeze cu rude sau prieteni, așa că primele informații legate de viața sa în Siberia au apărut într-o scrisoare adresată în 1854 fratelui său, Mihail, la doar o săptămână de la eliberare. 

1945: S-a constituit UNESCO – Organizatia Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură  

UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, conform denumirii originale din engleză, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) a fost fondată la 16 noiembrie 1945. 

Își are sediul în Paris, Franța, dar are și 73 de suboficii active în diverse țări ale lumii. 

Constituția adoptată în Conferința de la Londra din noiembrie 1945 și aplicată începând cu 4 noiembrie 1946, a fost adoptată de cele 20 de state fondatoare (Regatul Unit, Noua Zeelandă, Arabia Saudită, Africa de Sud, Australia, India, Mexic, Franța, Republica Dominicană, Turcia, Egipt, Norvegia, Canada, China, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Cehoslovacia, Brazilia, Liban și Grecia). 

UNESCO are 195 de state membre și 9 state asociate. România este membră UNESCO din 27 iulie 1956. Scopul organizației este de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură, și comunicații pentru a se reuși stabilirea unui respect față de justiție universal, pentru corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie. 

Una dintre misiunile UNESCO este cea de a menține o listă de locuri din patrimoniul mondial. Aceste locuri sunt importante din punct de vedere natural sau istoric, a căror conservare și salvare sunt importante pentru comunitatea mondială. 

1960: A murit celebrul actor american Clark Gable 

A fost unul din marii actori americani, cunoscut și ca Regele Hollywoodului. 

Clark Gable și-a început cariera ca actor de teatru, a apărut în filme mute între 1924 și 1926 și a progresat cu roluri mai importante în câteva filme în 1931. În anul următor a primit primul sau rol principal. 

A câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru „S-a întâmplat într-o noapte” (1934), a fost nominalizat pentru rolul principal din „Revolta de pe Bounty” (1935) și pentru cel mai cunoscut rol al său, Rhett Butler, din „Pe aripile vântului” (1939). 

Regele Hollywoodului a colaborat cuunele dintre cele mai populare actrițe ale vremii: Joan Crawford, alături de care a jucat în 8 filme; Myrna Loy a lucrat cu el de 7 ori și a jucat cu Jean Harlow în 6 producții. A jucat cu Lana Turner în 4 filme și în câte 3 filme cu Norma Shearer și Ava Gardner. Ultimul film al lui Gable, Inadaptații (1961), alături de Marilyn Monroe, a fost de asemenea ultima ei apariție pe ecran. 

Clark Gable este considerat ca fiind unul dintre actorii cu cel mai mare succes la box-office din istorie. 

1979: S-a dat în funcțiune primul tronson al metroului bucureștean 

Pe 16 noiembrie 1979, din Depoul Ciurel a plecat spre stația Semănătoarea (azi Petrache Poenaru) primul tren de metrou. Pe parcursul celor 8,1 km, cât măsura primul tronson al Magistralei 1, erau șase stații – Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii, Timpuri Noi – plus un depou. 

Până la data de 19 decembrie 1979, când a fost oficial tăiată panglică de inaugurare a metroului de către dictatorul Nicolae Ceaușescu, acesta a circulat cu călători, fiind singurul metrou din lume care în perioada de probe a funcționat în acest mod, potrivit informațiilor de pe site-ul oficial al Metrorex. 

2016: A murit Daniel Prodan, fost fotbalist 

Daniel „Didi” Prodan s-a născut la 23 martie 1972 în Satu Mare. 

Cariera sa a început la echipa Olimpia Satu Mare, unde și-a făcut debutul în 1991. După două sezoane la Olimpia, a făcut un pas important în carieră prin transferul la Steaua București, din1993. A jucat pentru Steaua până în 1997, câștigând cinci titluri de campion al României. El s-a remarcat nu numai la nivel de club, ci și la echipa națională a României. 

Daniel Prodan a jucat un rol semnificativ în calificarea României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1994, ce a avut loc în Statele Unite ale Americii. La acest turneu, a fost un membru de bază al echipei naționale, jucând în toate meciurile României și marcând un gol într-un meci crucial împotriva Slovaciei. 

Daniel Prodan a continuat să-și desfășoare cariera la cluburile din străinătate, transferându-se la Atletico Madrid în 1997. Aici, a avut performanțe bune în primul sezon, jucând în 17 meciuri și marcând patru goluri. După această experiență, a jucat pentru Glasgow Rangers în Scoția, dar a fost afectat de o accidentare la genunchi care i-a limitat participarea la meciuri. 

În 2000, s-a întors la Steaua București pentru o scurtă perioadă, înainte de a-și continua cariera la Rocar București. Daniel Prodan a fost, de asemenea, căpitan al echipei naționale pentru câteva meciuri și s-a retras din fotbalul internațional după un meci împotriva Ungariei, în preliminariile Cupei Mondiale din 2002. 

A continuat să joace pentru FC Național București și a avut o scurtă perioadă la Messina Calcio în 2002. Cariera sa de jucător s-a încheiat la FC Național București. 

A murit la vârsta de doar 44 de ani, în urma unui infarct.