Exclusiv Interviurile Adevărul. Vasile Dîncu spune despre Bolojan că „face treabă bună” dar nu comunică: „A intrat într-un mecanism al asumării de țap ispășitor”

Europarlamentarul social-democrat Vasile Dîncu nuanțează tensiunile de la vârful Executivului, afirmând că între PSD și premierul Ilie Bolojan nu există un conflict personal, ci o diferență de viziune asupra „misiunilor” politice. Deși îi recunoaște eficiența administrativă, Dîncu îi reproșează șefului Guvernului deficiențe majore în comunicarea cu partenerii de coaliție și avertizează că asumarea rolului de „țap ispășitor” ar putea bloca reformele asumate, a explicat social-democratul la Interviurile Adevărul.

„S-a creat frustrare”

Lipsa de comunicare de la centru este principala problemă a coaliției de guvernare, o chestiune care trebuie schimbată pe viitor. În același timp, aceasta afectează PSD, explică fostul ministru. 

„Noi am fost la guvernare în ultimii 7 ani un an și jumătate, prin Marcel Ciolacu. După Viorica Dăncilă au fost 4 premieri, dacă nu mă înșel, liberali. Toată comunicarea din această perioadă, atunci când se vorbește despre greaua moștenire, modelul comunicațional cel mai vechi, PSD este de vină întotdeauna, pentru deficit, balanță comercială negativă și așa mai departe. 

Lucrul acesta nu este adevărat, pentru că de vină este filosofia guvernării din ultimii 7 ani, la care am aderat și noi în coalițiile cu liberalii. Dar asta a creat o frustrare, mai ales în zona politicii locale, care consideră că noi nu comunicăm bine la centru și cred că nu comunicăm bine la centru”, explică fostul ministru.

Bolojan „a intrat într-un mecanism al asumării de țap ispășitor”

„Nu este un conflict cu Bolojan”, spune europarlamentarul. PSD și premierul Ilie Bolojan au două misiuni diferite, mai explică acesta. Referitor la activitatea premierului, acesta spune că „face treabă bună, minus comunicarea, și cu partenerii de guvernare, dar și cu publicul”.

„Eu cred că a intrat într-un mecanism al asumării de țap ispășitor, ceea ce nu folosește cred, nici pentru reformă, nici pentru guvern, nici pentru dânsul personal, dar dânsul este obișnuit să meargă în contracurent și asta l-a făcut să fie și performant în administrație”, adaugă Dîncu. 

Referitor la ultimele neînțelegeri din coaliție, acesta explică, în privința reformei, că nu este neapărat vorba despre faptul că „PSD nu îl vrea pe Bolojan”, ci de faptul că trebuie păstrat un echilibru. 

Cu cine ar putea colabora PSD, de fapt

El a remarcat că în spațiul public, dinspre AUR, a fost semnalată mai degrabă o coaliție, AUR-PNL, reafirmând că PSD nu este interesat de o astfel de construcție alături de partidul de Opoziție.

„Nu ne interesează aceste lucruri și nu există asta, dar trebuie să existe ceva în viitor pentru Partidul Social Democrat. Adică, noi nu mai putem rămâne și toate partidele vor suferi dacă rămân partide monolitice. Noi va trebui să ne diversificăm, să aducem, să facem o platformă de stânga, de la centru la stânga, în care să aducem alături de noi partide mai mici care există în partea stângi. SENS poate fi un proiect de stânga foarte interesant, un proiect, să zicem așa, de puritate ideologică, poate un pic exagerată, dar așa trebuie să facă tinerii când încep politica.

Apoi sindicatele, În cazul nostru și patronatele, văd că mai mult de stânga decât de dreapta, cele mai multe, pentru că trebuie să apere și ele oamenii și drepturile lor și să-și apere întreprinderile, deci va trebui să aducem fundații, asociații diferite. Nu putem să rămânem un partid așa în care absorbim tot ce vine și le dăm un loc în Parlament și am terminat cu asta. Pentru că este nevoie de o expunere a partidului mai largă pe spațiul civic. Și acest lucru este valabil. Acest lucru, dacă ne uităm, în dreapta pot exista asemenea lucruri. În dreapta există PNL-ul, există USR-ul, alte partide care sunt, până la urmă, sunt un continuum de dreapta”.

PSD-ul a fost obligat de-a lungul timpului să fie un partid conservator, context care îl asociază cu partidele suveraniste, a explicat Dîncu: „Asta te apropie până la urmă și de suveraniștii ideologici, dar asta nu înseamnă că avem vreo legătură în acest moment cu AUR. AUR este o expresie a nemulțumirilor, a frustrărilor oamenilor. Eu nu cred și nici nu-mi place nici ideea asta de suveranist, asta îi face să fie un partid al acestor așteptări nerealizate pe care oamenii le au față de sistemul politic”.

Atât eticheta de suveranist, cât și de partid anti-european este folosită în mod greșit, este de părere Vasile Dîncu. Partidul de opoziție va trebui pe viitor să își întărească ideologia. 

Misiunea PSD până la alegerile viitoare

În același timp, până la alegerile viitoare, și PSD va trebui să își construiască o platformă, spune social-democratul. 

„Noi trebuie să ne construim propria noastră platformă, însă va trebui în acești trei ani până la alegerile următoare, să construim acest lucru, această federație, să zicem așa, de grupuri politice în care să adunăm tot ceea ce ar însemna ideologiile de stânga. Centrul stânga, stânga și tot ce înseamnă stânga în România, pentru că stânga din România este diferită de stânga din țările europene, să spunem, mai dezvoltată, are o altă dezvoltare și economică, și politică, și socială”.

Stânga din România, diferită de cea Europeană

Stânga noastră este una conservatoare, punctează Dîncu, amintind de guvernările PSD care au adus atât măsuri de stânga, cât și de dreapta: „Nu a fost o stângă a exceselor, pentru că a trebuit să dezvoltăm România, vă aduceți aminte. Știu că eram în guvernul Năstase și am făcut o analiză după aceea și ne-am dat seama că, având de vedere proiectul de integrare în NATO și în Uniunea Europeană, pe care l-am parcurs între 2000 și 2004, când am făcut așa un fel de în balanța măsurilor, ne-am dat seama că am făcut mai multe măsuri de dreapta decât de stânga”.

Întrebat dacă PSD ar colabora cu un AUR condus de Călin Georgescu, fostul ministru a afirmat că nu crede în posibilitatea acestei schimbări la vârful AUR. De altfel, partidul nu are momentan alternativă, trebuie să continue în actuala formulă de guvernare, potrivit acestuia:

„Nu cred, nici nu cred că se va putea produce această mișcare, dar chiar dacă se va produce, nu asta este garanția pentru ca Partidul Social Democrat să colaboreze cu AUR. Cred că sunt alte condiții care sunt greu de îndeplinit, cel puțin în acest moment, în ceea ce privește poziționarea pe scena politică. Deocamdată suntem într-un fel sau altul condamnați să mergem în actuala formulă, pentru că nu avem în acest moment o altă formulă legitimă și legitimată democratic, european, în alte partide, decât cele cu care lucrăm în acest moment, că ne place, că nu ne place, asta este situația”.

„Cred că trebuie să ne unim, să construim împreună federații de partide”

Electoratul este dezorientat, iar „volatilitatea electorală este fantastică”, a indicat Dîncu, exprimându-și opinia că este nevoie de o reașezare a partidelor pe viitor, în condițiile în care, mai ales pe dreapta, au fost folosite metode de camuflare politică. 

„Cred că trebuie să ne unim, cred că trebuie să construim împreună federații de partide. Să mergem pe programe electorale comune, asta am putea să mergem păstrându-și fiecare identitatea. La noi, din păcate, ideea asta fuziunea prin absorbție și pe stânga și pe dreapta a produs dezastre, în sensul că a produs modificări continue, a siglelor, nu mai vorbesc pe dreapta, s-a produs foarte mult. Noi am fost foarte stabili în stânga, dacă mă uit foarte bine”, a argumentat acesta. 

În privința electoratului, acesta a mai arătat că, de fapt, tinerii votanți ai USR au migrat primii către AUR, partid în cazul căruia există mai multe tranziții, însă nu reușește să își stabilizeze un electorat. „Noi am pierdut o parte din electoratul nostru care s-a dus în zona de nehotărâți, n-au mai venit la vot, nemulțumiți de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. O parte destul de mică, sigur că au migrat și spre AUR”, a completat Dîncu. 

Ce va face România cu banii din programul SAFE

El a explicat că programul SAFE este destinat creării unei baze industriale comune, context în care țara noastră trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, spre deosebire de cazul PNRR:

„Acest program SAFE are niște definiții foarte complicate, foarte grele ca să zic așa, trebuie să cheltuim banii în 3 ani de zile, cu anumite condiții. (...) A fost gândit în primul rând pentru ca să naștem o bază industrială comună aici în Europa. Comună, că n-o să putem să facem una națională peste noapte, pentru că nu suntem în stare și pierdem banii dacă ne închipuim chestiunea asta. Am avut iluzii în PNRR că vom face o grămadă de lucruri pentru decarbonări și nu le-am făcut și n-o să le facem și o să pierdem o grămadă de bani din asta că n-a fost timpul, n-am avut proiectul destul de bun și așa mai departe”.

Spre deosebire de acest program, pe SAFE, România are 10 miliarde pentru înzestrarea armatei, bazate în mare măsură pe achiziții. „Avem o grămadă de goluri în ceea ce privește înzestrarea noastră, rămase din anii trecuți, din ultimele două decenii, în zona aviație, în zona navală, stăm foarte prost”, a mai spus Dîncu.

În calitate de fost ministru al Apărării, acesta a indicat că a semnat 8.000 de demisii într-un singur an. 

Ce spune despre numirile din serviciile de informații secrete

 Lipsa șefilor de la SRI și SIE rămâne o problemă nerezolvată, spune Vasile Dîncu. „Cred că în acest moment nu este bine că nu avem directorii. „La SIE avem directorul care a fost și înainte, deci există. În cadrul SRI-ului însă nu avem un director și cred că n-ar trebui să fie prea mult amânat acest lucru pentru că este un serviciu important al nostru”, explică acesta, pentru că „instituțiile de intelligence sunt foarte importante în epoca aceasta”, pe fondul problemelor de dezinformare din spațiul public.