XTB: Energia nucleară poate fi  o soluţie la problema decarbonizării producţiei de energie

În contextul preţurilor la energie surprinzători de mari din această iarnă, dezbateri aprinse la nivelul UE au fost accelerate cu privire la alternativa prezentată de energia nuclearăm relatează analiştii XTB.

„Dezbaterea durează de multă vreme, în Europa, şi în lume, iar ascensiunea surprinzător de abruptă a preţurilor la energie începând din toamna anului trecut a dat tonul unei urgenţe sporite, atrage atenţia Claudiu Cazacu”, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România.

Pentru o parte din coaliţia de guvernare din Germania, energia nucleară nu răspunde cerinţelor unei surse verzi. Austria se opune, de asemenea, utilizării sale, iar recent guvernul spaniol s-a arătat de asemenea împotriva creşterii importanţei sale.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus ca, în anumite condiţii, energia furnizată de unele centrale nucleare sau cu gaz să fie etichetată drept verde.

Susţinătoare a ideii este mai ales Franţa, unde peste 70% din energie provine din reactoare nucleare. Ţării i s-au alăturat state precum Italia, Finlanda, dar şi state din Europa Centrală şi de Est: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, România. Membrii grupului sunt de părere că energia nucleară oferă soluţia realistă în atingerea obiectivelor de limitare progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră până la atingerea neutralităţii climatice în 2050.

Adversarii reactoarelor nucleare pun accentul pe riscuri. Pe lângă Germania şi Austria, Danemarca, Portugalia sau Luxemburg intră în această categorie. Accidente precum cel din Japonia, cu efecte dramatice asupra mediului apropiat, dar şi unele resimţite la distanţe foarte lungi, atrag atenţia asupra unor evenimente care nu sunt doar ipotetice.

Deşi amprenta de carbon este redusă, volumul de emisii de carbon fiind comparabil cu cel al turbinelor eoliene, provocările la adresa mediului sunt deplasate pe termen lung prin stocarea deşeurilor radioactive în siguranţă pentru perioade suficient de lungi.

În mod concret, aproximativ 10% din energia globală şi 24.6% din energia din Europa a fost generată de resurse nucleare potrivit Eurostat şi World Nuclear Association. Datele din Europa sunt dinaintea închiderii a 3 reactoare importante în Germania.

Cei mai mari producători din lume sunt SUA, China şi Franţa. În România, cele două unităţi de la Cernavodă produc aproximativ 15% din necesarul ţării. În paranteză poate fi spus că SNN Nuclearelectrica a fost una dintre cele mai performante acţiuni de la bursa românească, cu un avans de 163% în 2021.

România are în plan utilizarea de reactoare modulare printr-un parteneriat cu o companie din SUA. Franţa dezvoltă, de asemenea, propria sa strategie de reactoare modulare.

Factura energetică în toată Europa este estimată de ministrul energiei din Grecia a fi iarna aceasta cu 100 de mld. Euro mai mare decât înainte şi cu 350 mld. Euro mai ridicată pe parcursul anului faţă de anul anterior.

Fidelă programului anunţat, Germania a închis recent trei reactoare nucleare, urmând să oprească operaţiunile pentru cele trei care rămân anul acesta. Suprapunerea cu perioada de creştere dramatică a preţurilor la energie a generat critici din partea unor observatori şi a mediului economic.

Decizia de a utiliza pe viitor sau de a renunţa la energia nucleară nu este una uşoară.

Dilema este, în prezent, tranşată pe linii principiale: pentru unii, costul asupra mediului şi riscul unor evenimente relativ rare, dar de impact uriaş nu justifică menţinerea reactoarelor.

Pentru alţii, costul economic, masiv în condiţiile preţurilor actuale la energie, împreună cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră fac din energia nucleară o opţiune viabilă.

Alegerea mixului de energie se discută intens în Europa în această perioadă. În cele din urmă, este nu doar o înfruntare între două viziuni, ci şi o negociere intensă între două mari puteri europene, Germania şi Franţa, fiecare cu aliaţi numeroşi.

Decizia va modela viitorul economic, social şi de mediu al regiunii. Preţurile energiei vor avea, probabil, tendinţa de a se reaşeza faţă de nivelurile deosebit de ridicate din toamnă/iarnă 2021. Totuşi sunt şanse ca ele să rămână la un nivel mai ridicat decât cel anterior pandemiei.

Astfel, costul alegerii strategice trebuie gândit cu mare atenţie, de ambele tabere, atât în economie, cât şi pentru mediu.

O soluţie de compromis, cu orizonturi temporale realiste acceptate de ambele părţi ar putea fi calea optimă pentru dezvoltare raţională.