Vom lua mai greu credite în euro

Banca Naţională a României pregăteşte măsuri speciale de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei. BNR a redus rata rezervelor minime obligatorii în valută pentru a crea lichiditate în piaţă, având în vedere rambursările mari ale statului, a explicat guvernatorul Isărescu.

Banca Naţională a României (BNR) are în vedere luarea unor măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, pentru a descuraja contractarea de credite în valută - euro, dolari sau franci elveţieni - pentru persoanele care obţin venituri în lei, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale. El a adăugat că măsurile sunt în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european. „În primul rând, creditul în valută ar trebui să fie destinat exportatorilor, cărora nu le dai credite în lei, celor care fac investiţii străine, aici nu avem nicio grijă pentru dezvoltarea acestui credit", a explicat guvernatorul BNR, potrivit Mediafax.

El a explicat că exportatorii şi cei care fac investiţii străine sunt protejaţi împotriva riscului valutar, însă se pune problema populaţiei care câştigă în euro. „Pentru acest sector de creditare în valută pregătim măsuri speciale de descurajare a creditării în valută. Nu pentru toată populaţia, întrucât, dacă are câştiguri în valută, atunci de ce să descurajăm?! Ne înscriem în orientarea europeană. La nivel european, inclusiv pornind de la experienţa României, s-au degajat câteva linii de acţiune", a afirmat Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că măsura este cerută acum chiar şi de băncile comerciale. Peste 60% din împrumuturile luate de populaţie şi firme sunt în valută, iar asta datorită dobânzilor mai mici la euro comparativ cu cele în lei. Valoarea restanţelor la creditele în euro, dolari şi franci elveţieni contractate de populaţie şi firme a ajuns la finele lunii februarie la echivalentul a 9,47 mili­arde de lei (2,3 miliarde de euro), reprezentând 7,22% din totalul portofoliului de împrumuturi în valută.

Valută pentru stat, nu pentru populaţie

Banca Naţională a decis săptămâna trecută să reducă rata rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută de la 25% la 20%. Practic, banca centrală a lăsat suplimentar băncilor aproximativ un miliard de euro. Deşi măsura poate fi interpretată ca un stimul pentru reluarea creditării populaţiei şi firmelor, lucrurile nu stau aşa.

Mugur Isărescu a explicat că reducerea ratei RMO va crea lichiditate în piaţă, având în vedere rambursările mari în valută ale ministrului Finanţelor, dar şi pentru a oferi flexibilitate băncilor în condiţiile evoluţiilor internaţionale. „Aşa cum am menţionat în comunicat şi cum am spus de mai mult timp, suntem într-un proces de aliniere treptată la standardele europene, deci acest proces de reducere treptată a RMO va continua", a adăugat Isărescu.

"Creditul în valută ar trebui să fie destinat exportatorilor, cărora nu le dai credite în lei, celor care fac investiţii străine."
Mugur Isărescu
guvernatorul BNR