Viceprim-ministrul Bulgariei cere ca statele membre ale UE să-şi majoreze contribuţiile la bugetul UE
0În timpul unei dezbateri cu viceprim-ministrul Bulgariei, Tomislav Doncev, liderii locali şi regionali au susţinut că statele membre ale UE trebuie să-şi majoreze contribuţiile la bugetul UE, pentru a depăşi marile provocări care stau în faţa Uniunii.
Locurile de muncă, creşterea, integrarea migranţilor, dezvoltarea economică şi agricolă durabilă: toate acestea sunt priorităţi ale autorităţilor locale şi regionale, care au cerut ca Brexitul să nu compromită finanţarea pilonilor principali pe care se sprijină Uniunea Europeană – politica de coeziunea şi politica agricolă. Ca atare, Comitetul European al Regiunilor (CoR) a cerut ca următorul cadru financiar multianual (CFM), care stabileşte plafoanele anuale de cheltuieli pentru toate politicile UE după 2020, să fie extins şi mai bine întocmit.
Având în minte propunerile pentru următorul CFM, pe care Comisia Europeană ar trebui să le publice la 29 mai, liderii locali şi regionali au cerut statelor membre să-şi majoreze contribuţiile la CFM (de la 1,04 la 1,3% din venitul naţional brut al UE27) pentru a compensa deficitul de resurse cauzat de Brexit şi a înfrunta mize emergente precum migraţia, controlul graniţelor şi apărarea. Acesta a fost principalul mesaj al avizului al cărui raportor a fost Marek Woźniak, mareşalul voievodatului Marea Polonie (PL-PPE), aviz adoptat de Comitet la 1 februarie.
Preşedintele CoR, Karl-Heinz Lambertz, a declarat: „Următorul buget al UE va stabili ce fel de Europă ne dorim în viitor. Dacă ne dorim o Europă generatoare de locuri de muncă, mai echitabilă, inclusivă din punct de vedere social şi mai ecologică, trebuie să continuăm să investim în fiecare regiune şi comunitate şi în fiecare cetăţean. Trebuie să finanţăm noi priorităţi, precum securitatea şi apărarea, dar acestea trebuie finanţate cu noi resurse, nu în detrimentul dezvoltării regionale şi rurale”.
Viceprim-ministrul guvernului bulgar, Doncev, împărtăşeşte această viziune, declarând: „În cadrul Preşedinţiei sale a Consiliului, Bulgaria şi-a fixat ca prioritate-cheie să joace un rol de moderator echilibrat în dezbaterile privind conceptul de solidaritate europeană şi necesitatea simplificării reglementărilor. În acelaşi timp, însă, ţara mea doreşte să fie un generator de idei care să ducă la o politică de coeziune puternică şi eficientă şi, ca atare, la regiuni puternice şi prospere!”, a spus el.
În opinia Adunării UE a autorităţilor locale şi regionale, pentru a-şi îndeplini obiectivele, Uniunea trebuie să-şi reformeze sistemul de finanţare, pentru a avea un buget mai ambiţios, mai flexibil şi mai transparent. Pentru a reduce nesiguranţa în negocierile dintre statele membre, trebuie abolite toate rabaturile acordate şi trebuie identificate noi surse financiare (impozitul european pe profit, taxa pe tranzacţiile financiare şi un sistem de TVA reformat).
„Viitorul buget al UE trebuie să dispună de resurse financiare mai mari, care să vină în sprijinul obiectivelor şi al politicilor comune. Politica de coeziune a UE trebuie să fie parte integrantă a transpunerii în realitate a viziunii de dezvoltare strategică a UE după 2020”, a declarat raportorul.
În aviz, Comitetul îşi reiterează solicitarea de a menţine şi după 2020 cota actuală din bugetul UE alocată politicii de coeziune, aceasta fiind principala revendicare a Alianţei pentru coeziune (#CohesionAlliance), o coaliţie paneuropeană înfiinţată în luna octombrie 2017.