Vești proaste pentru economie: România va avea o creștere slabă în 2025 și 2026, estimează Comisia Europeană

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului României, estimând un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, pe fondul consolidării fiscale care frânează atât consumul privat, cât și pe cel public, deja afectat de inflația ridicată.

Prognoza de toamnă este revizuită în scădere faţă de estimările de la începutul anului, când Comisia miza pe o creştere economică de 1,4% în 2025 în România.

Totuşi, economia continuă să crească datorită redresării treptate a investiţiilor private, accelerării cheltuielilor finanţate prin PNRR şi îmbunătăţirii semnificative a exporturilor nete.

În 2027, creşterea reală a PIB-ului este prognozată la peste 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Piaţa muncii este aşteptată să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu exporturi reziliente ar trebui să reducă treptat deficitul extern ridicat.

Deficitul bugetar general de 9,3% din PIB în 2024 este estimat să scadă la 8,4% în 2025 şi 6,2% în 2026 ca urmare a pachetelor fiscale adoptate de Guvern anul acesta.

Economia UE crește peste așteptări în 2025, în ciuda tarifelor impuse de Trump. Polonia și Spania sunt noile motoare economice ale Europei, în timp ce Germania și Franța au o evoluție modestă| Prognoza economică pentru România

Economia UE crește peste așteptări în 2025, în ciuda tarifelor impuse de Trump. Polonia și Spania sunt noile motoare economice ale Europei, în timp ce Germania și Franța au o evoluție modestă| Prognoza economică pentru România

Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României în 2025, la doar 0,4%

Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României în 2025, la doar 0,4%

Este nevoie de noi măsuri

Comisia avertizează însă că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală şi de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne persistent ridicat, menţinând datoria publică pe o traiectorie ascendentă în anii următori. Cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public, precum şi subvenţiile, continuă să apese semnificativ asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În privinţa inflaţiei, Comisia Europeană anticipează o scădere treptată în 2025 şi 2026, pe fondul temperării preţurilor la energie şi al normalizării lanţurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflaţiei este considerat vulnerabil în faţa unor noi şocuri externe sau a unor creşteri suplimentare de taxe indirecte.

Rata şomajului este proiectată să rămână relativ stabilă, dar dinamica modestă a economiei şi costurile mai mari cu forţa de muncă pot frâna crearea de locuri noi de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.

Creşterea economiei Uniunii Europene continuă, în pofida mediului dificil

În ce privește blocul comunitar, Comisia se așteaptă ca economia UE să se extindă într-un ritm moderat până în 2027, în pofida unui mediu extern dificil, arată previziunile economice de toamnă publicate luni de Executivul comunitar.

Conform acestora, în primele trei trimestre ale anului 2025, creşterea economiei blocului comunitar a depăşit aşteptările. Deşi performanţa puternică a fost determinată iniţial de o creştere bruscă a exporturilor în anticiparea creşterilor taxelor vamale, economia UE a continuat să crească în al treilea trimestru. Privind în perspectivă, se anticipează că activitatea economică va continua să se extindă într-un ritm moderat pe parcursul orizontului de prognoză, în pofida unui mediu extern dificil.

Previziunile de toamnă din acest an estimează că PIB-ul real va creşte cu 1,4% în UE în 2025 şi 2026, ajungând la 1,5% în 2027. Se preconizează că zona euro va reflecta această tendinţă, PIB-ul real urmând să crească cu 1,3% în 2025, cu 1,2% în 2026 şi cu 1,4% în 2027. De asemenea, inflaţia în zona euro îşi va continua declinul, scăzând la 2,1% în 2025, şi va fluctua în jurul valorii de 2% până în 2027. În UE, se preconizează că inflaţia va rămâne uşor mai ridicată, scăzând la 2,2% în 2027, a prognozat Executivul comunitar.

Cei mai recenţi indicatori de afaceri şi date din sondaje indică o dinamică pozitivă susţinută în trimestrele următoare. Privind în perspectivă, mediul global rămâne dificil, dar se preconizează că o piaţă a forţei de muncă rezilientă, îmbunătăţirea puterii de cumpărare şi condiţiile favorabile de finanţare vor sprijini creşterea economică moderată.

În plus, Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi alte fonduri ale UE atenuează efectul consolidării fiscale în mai multe state membre. Acest sprijin stă la baza cererii interne, care se preconizează că va fi principalul motor al creşterii economice în perioada analizată în previziuni. Se anticipează o creştere constantă a consumului privat, susţinută de factorii de mai sus, dar şi de o scădere treptată a ratei de economisire. Investiţiile urmează să se relanseze, în principal ca urmare a construcţiilor nerezidenţiale şi a cheltuielilor de capital pentru echipamente, precizează Executivul comunitar.

Economia extrem de deschisă a UE rămâne susceptibilă la restricţiile comerciale în curs, dar acordurile comerciale încheiate între SUA şi partenerii săi comerciali, inclusiv UE, au atenuat unele dintre incertitudinile care au umbrit previziunile de primăvară.

Previziunile presupun că toate tarifele specifice fiecărei ţări şi fiecărui sector puse în aplicare de administraţia SUA la data-limită de 31 octombrie vor fi în vigoare pe tot parcursul orizontului de prognoză. La nivel mondial, barierele în calea comerţului au atins niveluri maxime istorice, iar UE se confruntă în prezent cu tarife medii mai mari la exporturile către SUA decât s-a estimat în previziunile din primăvara anului 2025. Cu toate acestea, tarifele la exporturile UE rămân mai mici decât cele aplicate mai multor alţi actori majori la nivel mondial. Aceasta reprezintă un avantaj relativ modest pentru economia UE, deşi în contextul unui comerţ mondial slab cu bunuri şi al unui euro puternic care temperează cererea externă, a informat Comisia Europeană.

Inflaţia în zona euro a fost revizuită uşor în sens ascendent faţă de previziunile din primăvară. În prezent, se preconizează că aceasta va scădea de la 2,4% în 2024 pentru a atinge obiectivul BCE de 2% în 2027. Tendinţele variază de la o componentă la alta, scăderea inflaţiei în sectorul serviciilor şi al alimentelor fiind contrabalansată de creşterea inflaţiei în sectorul energiei. Intensificarea presiunilor concurenţiale exercitate de importuri şi aprecierea monedei euro ar trebui să limiteze inflaţia în cazul produselor non-energetice. Comisia Europeană preconizează că inflaţia totală în UE va fi uşor mai mare decât în zona euro, scăzând treptat de la 2,6% în 2024 la 2,2% în 2027. Această previziune presupune că noul sistem al UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2) va intra în vigoare în 2027, astfel cum a fost legiferat.

Încetinirea treptată a creşterii ocupării forţei de muncă, care a început în 2022, a continuat în prima jumătate a anului 2025. Cu toate acestea, economia UE a generat 380.000 de locuri de muncă în perioada respectivă. Se preconizează că ocuparea forţei de muncă va continua să crească moderat - cu 0,5% în 2025 şi 2026 - înainte de a scădea la 0,4% în 2027. Se preconizează că rata şomajului va scădea şi mai mult, de la 5,9% în 2025 şi 2026 la 5,8% în 2027. Creşterea salariilor în UE va încetini, dar va rămâne peste inflaţie, îmbunătăţind modest puterea de cumpărare a gospodăriilor, precizează Executivul comunitar.

În plus, deficitul public al UE va creşte de la 3,1% din PIB în 2024 la 3,4% până în 2027, parţial din cauza creşterii cheltuielilor pentru apărare de la 1,5% din PIB în 2024 la 2% în 2027, măsurată în conformitate cu Clasificarea funcţiilor administraţiei publice (COFOG).

Executivul comunitar estimează că ponderea datoriei UE în PIB va creşte de la 84,5% în 2024 la 85% în 2027, ponderea datoriei în zona euro urmând să crească de la aproximativ 88% la 90,4%. Acest lucru reflectă deficitele primare actuale şi faptul că costul mediu al datoriei publice este mai mare decât creşterea PIB-ului nominal. Până în 2027, se preconizează că patru state membre vor avea ponderi ale datoriei de peste 100% din PIB.

Incertitudinea persistentă în ceea ce priveşte politica comercială continuă să afecteze activitatea economică, tarifele şi restricţiile netarifare putând limita creşterea economică a UE mai mult decât se preconizase. Orice nouă escaladare a tensiunilor geopolitice ar putea intensifica şocurile în materie de aprovizionare. În acelaşi timp, reevaluarea riscurilor pe pieţele de acţiuni, în special în sectorul tehnologiei din SUA, ar putea afecta încrederea investitorilor şi condiţiile de finanţare. Incertitudinea politică internă ar putea afecta, de asemenea, încrederea. În cele din urmă, frecvenţa tot mai mare a dezastrelor legate de climă ar putea submina creşterea economică.

În ceea ce priveşte aspectele pozitive, progresele hotărâte în ceea ce priveşte reformele şi agenda privind competitivitatea, cheltuielile mai mari pentru apărare axate pe producţia UE şi noile acorduri comerciale ar putea consolida activitatea economică mai mult decât se preconizase, apreciază Comisia Europeană.

Comisia Europeană publică în fiecare an două previziuni cuprinzătoare (primăvara şi toamna), care acoperă o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, ţările candidate, ţările AELS şi alte economii de piaţă avansate şi emergente majore.

Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2026 vor actualiza proiecţiile din această publicaţie şi se preconizează că vor fi prezentate în mai 2026.