UPDATE Euro bate la uşă, România nu este pregătită. Ministerul de Finanţe spune că transmiterea Programului de Convergenţă este în termen

Executivul trebuie să trimită la Bruxelles un nou program de convergenţă, în care să se precizeze foarte clar dacă România îşi menţine sau nu termenul-ţintă de aderare la moneda euro, stabilit pentru 1 ianuarie 2019. Economiştii nu cred că acest obiectiv este realist.

Guvernul trebuie să trimită până la finele lunii aprilie, la Bruxelles, un nou program de convergenţă care să statueze data exactă la care ţara noastră va face trecerea la euro, în condiţiile în care actualul termen asumat de adoptare a monedei unice, de 1 ianuarie 2019, nu mai este unul realist, iar economiştii nu cred că va putea fi pus în practică.

Specialiştii sunt sceptici că o astfel de dată va putea fi respectată, deoarece acest lucru ar însemna intrarea României din anul 2016 în Mecanismul Ratelor de Schimb, supranumit „antecamera euro“, când leul nu va trebui să fluctueze cu mai mult de 15% faţă de un nivel stabilit. Iar acest lucru ar fi imposibil, deoarece nu mai este suficient timp pentru reforme.

România îndeplineşte în acest moment cele cinci criterii de convergenţă nominală, însă stă prost în ceea ce priveşte convergenţa reală. Nivelul de trai este principala problemă pentru care ţara noastră nu poate menţine data de 1 ianuarie 2019 drept data oficială de aderare la moneda euro. Mai exact, în acest moment, Produsul Intern Brut (PIB) raportat la puterea de cumpărare situează România la un nivel de 54% din media Uniunii Europene (UE). Or, statele baltice, cele mai „sărace“ ţări care au aderat la euro, aveau acest indicator în momentul adoptării monedei europene în jur de 60%. 

„Două Românii paralele“

România are anual o creştere economică cu două puncte procentuale peste media europeană, astfel că decalajul până la 60% poate fi recuperat în minimum şase ani.

România va putea, aşadar, adera la zona euro după 2020. „Anul 2019 era un obiectiv foarte ambiţios, fără îndoială, el a fost însă un obiectiv pur şi simplu lansat, dar fără a avea o agendă de parcurs. Ca să fie fezabil acel 2019 trebuia să venim urgent cu o agendă de reforme structurale pe care trebuie s-o implementăm, care să ne ducă la o convergenţă reală sănătoasă, sustenabilă pe termen lung şi să ne menţinem în acelaşi timp echilibrele macroeconomice, adică noi putem avea o convergenţă reală, deci cu creştere economică mai mare decât anticipăm printr-o stimulare fiscală, dar care dacă produce dezechilibre, n-am făcut nimic“, declara săptămâna trecută Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.

El avertiza în urmă cu câteva luni că „există două Românii“, în care doar cinci judeţe produc 40% din economia ţării noastre, în vreme ce zone precum Vaslui şi Botoşani sunt polii sărăciei din Europa.

De altfel, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, afirma plastic, anul trecut, că Bucureştiul poate trece şi acum în zona euro, dar „mai trebuie să intre şi Las Fierbinţi“. Isărescu a mai estimat şi că aderarea se va putea face când o autostradă va trece munţii Carpaţi. Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.

Pierdem independenţa monetară

Aderarea la zona euro ar aduce, pe lângă beneficii, şi o pierdere pentru România, care va fi privată de un instrument economic puternic - politica monetară proprie. Adoptarea euro constituie un pas important pentru economia unui stat membru, deoarece puterea de decizie în domeniul monetar este transferată Băncii Centrale Europene care acţionează în mod independent prin intermediul unei politici monetare unice pentru întreaga zonă euro. Astfel, dacă până la momentul adoptării euro România poate atenua şocurile prin două instrumente – politica monetară şi cea fiscală, ulterior, va putea folosi drept instrument de reglaj doar politica fiscală. 

UPDATE Ministerul de Finanţe a comunicat că transmiterea Programului de Convergenţă este în termen. "Elementele vor fi făcute publice după ce vor fi convenite cu BNR, CE, FMI şi Banca Mondială şi după ce vor fi aprobate de către Guvernul României", se arată în răspunsul instituţiei.