Un eşec major: programul „Cont Junior“
0Încercarea statului de a motiva părinţii să economisească pentru copiii lor a eşuat lamentabil. În doar 1,5% din cele patru milioane de conturi de economii Junior deschise de Guvern au fost depuşi bani, iar peste jumătate dintre acestea sunt conturi alimentate chiar de către stat pentru orfani, arată datele obţinute de portalul financiar Finzoom.ro.
În anul 2019 au fost deschise automat pentru toţi copiii din România 4.191.644 de conturi individuale de economii Junior Centenar, prin care statul acorda prime părinţilor care economisesc pentru copii. Cu toate acestea, până acum au fost alimentate doar puţin peste 1% din conturi, potrivit calculelor realizate „Adevărul“ pe baza datelor obţinute de Finzoom.ro.
Pe întreg parcursul anului, în Contul Junior Centenar au fost depuşi 83.774.951 lei. Sumele sunt aferente celor 62.939 conturi active. Astfel, în fiecare cont de economii au fost acumulaţi, în medie, câte 1.331 lei.
Este important de menţionat faptul că statul a deschis circa 35.000 de conturi doar pentru copii instituţionalizaţi, pe care urma să le alimenteze din buget. Dacă luăm în considerare acest lucru, înseamnă că doar circa 28.000 de părinţi din România au decis să economisească din proprie iniţiativă pentru copiii lor, prin intermediul contului de economii Junior.
Această afirmaţie este susţinută şi de faptul că, potrivit datelor valabile în octombrie 2019, până la acea dată fuseseră depuşi bani doar pentru 16.343 de conturi Junior deschise de stat, potrivit unor surse din piaţă citate de profit.ro. Sumele totale strânse până atunci se ridicau la aproape 23 milioane de lei.
Bucureştenii se află în fruntea clasamentului privind numărul de conturi Junior Centenar alimentate (5.046 conturi), fiind depuse sume în valoare de 8,17 milioane lei. În top urmează judeţele Iaşi (3.281 conturi, cu 4,14 milioane lei), Vaslui (2.404 conturi, cu 3 milioane lei), Bihor (2.294 conturi, cu 2,9 milioane lei) şi Constanţa (2.227 conturi, cu 2,8 milioane lei).
Cum funcţionează programul
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat anul trecut, în iulie, legea privind implementarea programului guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar“, prin care Guvernul a decis să deschidă conturi de economii pentru toţi copiii din România.
Programul guvernamental dă posibilitatea părinţilor să depună anual 1.200 lei într-un cont deschis la Trezorerie, în numele fiecărui copil, urmând să primească, la majoratul acestuia, o primă anuală de depunere de 600 lei şi dobânda de 3% pentru întreaga sumă depusă.
Odată depuşi, banii sunt blocaţi în cont până la majoratul copilului sau până când copilul se îmbolnăveşte grav, altfel nu pot fi scoşi. Statul nu va vira anual primele şi dobânda, ci doar atunci când copilul face 18 ani.
Sumele pot fi retrase mai devreme doar în cazul în care apar situaţii excepţionale, cum ar fi cheltuieli de sănătate pentru tratarea minorului în cazul bolilor cu risc de deces ale acestuia şi în cazul decesului.
În aceste situaţii, prima de stat se acordă pentru anii în care s-au efectuat depuneri, inclusiv pentru anul în care a intervenit situaţia excepţională şi dobânda aferentă.
La împlinirea vârstei de 18 ani şi în situaţii excepţionale titularul contului sau reprezentantul legal al acestuia, după caz, poate afectua retragerea totală a sumelor din cont. Dacă nu se solicită retragerea sumelor din cont, acesta nu beneficiază de condiţiile din acest program.
Controverse
O controversă a programului este faptul că, teoretic, ar fi trebuit să se deschidă câte un cont pentru fiecare copil. În realitate, există un singur cont la Trezoreria Sectorului I, în care se varsă toţi banii. Doar chitanţa de depunere e dovada depunerii, pentru că nu există niciun act care să lege titularul de acest depozit, ci numai Codul Numeric Personal al copilului.
O altă chestiune esenţială pe care fostul Guvern, cel care a iniţiat programul, nu a clarificat-o, este ce face statul cu banii economisiţi de români pentru copiii lor la Trezorerie. Specialiştii au criticat programul, spunând că este doar o modalitate prin care statul să mai beneficieze de lichidităţi. Aceasta s-ar adăuga altor încercări ale Guvernului de a convinge populaţia să-l finanţeze, precum vânzarea titluri de stat.