Ucenicii lui Hrebenciuc

Aripa morală a PDL a tăcut mâlc, atunci când nu a cerut vehement ca ancheta parlamentară să înceteze.

Considerat, pe drept sau pe nedrept, marele maestru sforar, combinatorul suprem, simbolul „sulfuroaselor“ înţelegeri politico-economice, Viorel Hrebenciuc poate fi mulţumit că a creat şcoală. Intrase într-un con de umbră odată cu noua guvernare PDL-PSD. Învăţătorul nu mai avea discipoli. Dar cazul Ridzi a adus surpriza. Nu uimeşte pe nimeni hotărârea cu care doamna ministru îşi menţine funcţia. Nici măcar susţinerea de care se bucură din partea partidului. Dar PDL a adus pe băncile politicii un contingent considerabil de oameni noi, tineri intelectuali cu principii care s-au remarcat tocmai prin virulenţa atacurilor lor împotriva bătrânilor nărăviţi în rele.

Trebuia să urmeze revoluţia morală. Sever Voinescu, Traian Ungureanu, Boureanu, Monica Ridzi şi ceilalţi colegi ai lor şi-au luat misiunea să dărâme munţii, să demonstreze că puterea se poate exercita în România şi altfel decât s-a făcut până acum de-a lungul guvernărilor PSD, CDR sau PNL.

O abordare bazată pe solidaritatea construită pe lege şi pe bun-simţ care primează în faţa solidarităţii de partid. O guvernare fără caltaboşi, fără tunuri, fără ţepari cu imunitate de la partid. N-a fost să fie. Ne-am întors din nou în Jurassic Park. Simţim tropăitul dinozaurilor, mirosul lor împrăştiat în spaţiul public, lucirea ochilor lor în căutarea prăzii.

Doamna Ridzi nu e vinovată înainte ca o instanţă să se pronunţe, dar poţi ca un bun coleg să-i spui să se retragă pentru binele tuturor. Dar îţi mai trebuie şi curaj pentru aşa ceva.

Nu a fost cazul. „Aripa morală“ a PDL a tăcut mâlc, atunci când nu a cerut vehement ca ancheta parlamentară să înceteze. Paradoxal, reacţiile au apărut tot din partea veteranilor partidului. Trebuia să vină Cezar Preda să amintească de solidaritatea PSD în cazul Bivolaru? Era nevoie să zică ceva printre dinţi Radu Berceanu? Dar ceilalţi unde se ascund şi mai ales de ce? Bine-bine şi atunci ce mai caută valul tânăr în politică? Lăsaţi-ne fraţilor cu Hrebenciuc, cu Berceanu, cu Cezar Preda, cu Adrian Năstase, că măcar ne-am obişnuit cu ei, nu ne mai pot surprinde niciodată! Suntem imuni, putem trăi cu ei în această junglă în care a ajuns România. Plătim din gros distracţia, dar măcar nu ne facem iluzii şi pe cale de consecinţă nu vom fi dezamăgiţi niciodată.

Ne-am întors din nou în Jurassic Park. Simţim tropăitul dinozaurilor, mirosul lor împrăştiat în spaţiul public, lucirea ochilor lor în căutarea prăzii.