Turcia a pus suprataxă pe importurile de aur

Turcia a impus o suprataxă de 20% pe importurile de aur, decizia fiind deja publicată în Monitorul Oficial, scrie Reuters, precizând că astfel se dorește limitarea importurilor.

Turcia a introdus un cost suplimentar de 20% pentru unele importuri de aur, potrivit unei decizii publicate marţi în Monitorul Oficial, în încercarea de a diminua impactul negativ al importurilor de aur asupra balanţei de cont curent, transmite Reuters.

În decizia oficială se menţionează că importurile de aur care provin din ţările cu care Turcia nu are un acord de liber schimb şi nu sunt în Uniunea Europeană vor fi vizate de un comision suplimentar, care se va adăuga actualelor taxe pe import şi altor accize.

Importurile de aur care vor fi vizate de comisionul suplimentar includ produsele şi componentele de bijuterii de aur, precum şi unele produse de metale obişnuite placate cu metale preţioase.

Deficitul de cont curent al Turciei s-a agravat în principal ca urmare a unor importuri mari de aur şi energie şi în primele cinci luni ale anului s-a situat la 37,7 miliarde de dolari, în creştere cu 44% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Luni, agenţia de presă oficială Anatolia a publicat o ştire pe surse conform căreia Turcia are de gând să introducă o cotă la importurile de aur neprelucrat.

Rezervele de valută şi aur ale Turciei au scăzut cu 17 miliarde de dolari cu 6 săptămâni înainte de alegeri, ca urmare a încercării Guvernului Recep Tayyip Erdogan de a susţine economia şi lira.

Rezervele valutare ale Băncii Turciei au scăzut cu 9,5 miliarde de dolari în perioada dintre sfârşitul lunii martie şi 12 mai în timp ce rezervele de aur au scăzut cu 7,9 miliarde de dolari, potrivit calculelor efectuate de Financial Times pe baza datelor oficiale, scrie Agerpres, precizând că în ambele cazuri este vorba de o scădere de 15%.

Aceste scăderi vin într-un moment în care investitorii şi analiştii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de programele economice neconvenţionale utilizate de guvernul de la Ankara pentru a stabiliza economia. Aceste temeri s-au înmulţit după ce rezultatele solide obţinute de Erdogan la primul tur al alegerilor prezidenţiale îi cresc şansele pentru un nou mandat de cinci ani. În paralel, există o cerere mare de aur, creată de dorinţa cumpărătorilor locali de active sigure pentru a-şi proteja economiile de inflaţia ridicată şi o liră care se tranzacţionează la minime istorice.

"Există o cerere crescută de dolari şi aur pe piaţă. Banca Centrală face tot ce poate dar asta nu este o abordare sustenabilă pentru că, în termeni de rezerve, nu a mai rămas mare lucru în rezervor", spunea în luna mai a.c. Enver Erkan, economist şef la firma de brokeraj Dinamik Yatirim Menkul Degerler.

La data de 12 mai, rezervele valutare ale Băncii Turciei se cifrau la 53,2 miliarde de dolari, însă aceste cifre includ zeci de miliarde de dolari împrumutate de la băncile comerciale prin acorduri pe termen scurt cunoscute sub denumirea de "swaps". La finele lui 2022 rezervele valutare ale Băncii Turciei se situau la 75 de miliarde de dolari. Tim Ash, analist la BlueBay Asset Management, a catalogat această scădere a rezervelor drept "uriaşă".