Video Trei orașe istorice din centrul României vor scăpa de traficul greu. Centurile din Blaj, Mediaș și Sighișoara, în șantier
0Rămase în afara rețelei de autostrăzi, trei orașe istorice din centrul României vor avea centuri ocolitoare spectaculoase. Noile șosele din Blaj și Sighișoara sunt în șantier, iar construcția variantei din Mediaș va începe în curând.
Aflate pe văile Târnavelor, în centrul României, orașele Sighișoara, Blaj și Mediaș au o istorie îndelungată și atrag turiști prin cetățile, bisericile și centrele lor istorice, care păstrează farmecul vechilor așezări transilvănene.
Deși au fost ocolite de rețelele de autostrăzi conturate în România, cele trei localități vor scăpa de traficul greu din zonele centrale, odată cu construcția unor centuri ocolitoare spectaculoase. Înaintea lor, Făgăraș, un alt oraș din centrul României a inaugurat în 2025 șoseaua de centură care scoate camioanele din zona sa centrală.
Traficul greu scos din Mediaș, pe varianta de pe DN Sibiu - Sighișoara
Autoritățile din Mediaș au anunțat recent oferta câștigătoare pentru proiectarea și realizarea noii centuri a municipiului, pe DN 14, o investiție estimată la 845 de milioane de lei, fără TVA. Proiectul a fost scos la licitație publică în 2024, iar în 17 aprilie, municipalitatea din Mediaș a anunțat oferta câștigătoare. Termenul de realizare a investiției este de 36 de luni.
„Obiectivul proiectului este decongestionarea traficului în municipiul Mediaș, precum și reducerea timpilor de călătorie. Traseul variantei de ocolire a municipiului Mediaș are o lungime liniară de 8,77 kilometri și va cuprinde pasaje, poduri, viaducte, pasarele, o intersecție giratorie suspendată, două noduri rutiere și o intersecție giratorie la nivel”, arăta Primăria Mediaș.
Potrivit proiectului, întregul traseu al șoselei de centură începe din drumul național DN 14, din sensul giratoriu existent, traversează calea ferată CF 300 și strada Rora Mare și ocolește stația de epurare a apelor uzate a orașului, peste canalul Ighiș și râul Târnava Mare. În continuare, traversează strada Titus Andronic și aleea pietonală din cartierul Gura Câmpului, intersectându-se cu DN 14A (strada Baznei) printr-o girație suspendată, după care urmează cursul râului Târnava Mare, traversat cu pod la kilometrul 6+140. Urmează apoi traversarea căii ferate CF 300 și intersecția cu drumul DN 14, la intersecția cu drumul Buzdului.
Fostul burg transilvan
Centura va scoate mașinile grele din oraș, va reduce blocajele pe șoseaua Sibiu – Sighișoara și va proteja centrul istoric și clădirile emblematice ale Mediașului. Municipiul cu 40.000 de locuitori, al doilea ca mărime după Sibiu, este un vechi oraș înființat de coloniștii sași în secolele XII–XIII. Se află la mijlocul distanței de aproximativ 80 de kilometri între Sibiu și Sighișoara.
La începutul secolului XX, Mediaș a devenit un centru important al exploatării gazului metan. Însă turiștii îl caută și pentru centrul său istoric, cu piețe conturate de clădiri săsești, împodobit cu turnuri, bastioane și ziduri înalte de peste șapte metri.
Cel mai popular loc al Mediașului este Biserica fortificată Sfânta Margareta, veche din secolul al XV-lea, decorată cu picturi murale gotice și faimoasă pentru turnul cu un ceas care indică fazele lunii. Aici ar fi fost închis domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș, în anul 1476, după ce fusese luat prizonier de regele Ungariei, Matia Corvinul.
Centura orașului Blaj, construită pe jumătate
În 2025, după mai mulți ani de așteptare, și centura orașului Blaj (județul Alba), aflat la 40 de kilometri de Alba Iulia și la 40 de kilometri de Mediaș, a intrat în șantier. Investiția, estimată la 145 de milioane de lei fără TVA, vizează construcția unei șosele de aproximativ șapte kilometri, cu o bandă de mers pe sens. Traseul pornește din DN 14B, în estul orașului, ocolește Blajul prin nord și revine în DN 14B, în vest.
„Termenul de finalizare de 18 luni, octombrie 2026, calculat de la ordinul de începere, are șanse infime de a fi respectat. Termenul contractual actualizat va fi probabil împins în 2027. Progresul fizic al șantierului este de 47 la sută, iar plățile sunt la zi”, a informat recent Asociația Pro Infrastructură, care monitorizează proiectele importante de infrastructură rutieră și feroviară.
Centura orașului Blaj va avea trei intersecții cu sensuri giratorii, dar și un viaduct de 300 de metri peste Târnava Mică și peste o magistrală de gaz.
„Dincolo de tranzitarea mai rapidă, oportunitatea majoră oferită de varianta ocolitoare este posibilitatea de a reda oamenilor centrul propriei localități prin mărirea spațiului public destinat pietonilor, prin reducerea poluării și a zgomotului, crescând nu doar siguranța rutieră, ci și calitatea vieții”, notează asociația.
Varianta ocolitoare a Blajului va fi conectată la DN 14B și la viitorul Drum TransRegio Blaj–Teiuș–A10, de circa 21 de kilometri, care va asigura o legătură mai rapidă a Blajului cu rețeaua de autostrăzi.
Blaj, centru al comunității greco-catolice
Blaj, o localitate cu 18.000 de locuitori, se numără printre cele mai dezvoltate orașe mici din România din punct de vedere economic. La succesul orașului, aflat în zona centrală a României, au contribuit din plin investițiile majore începute încă din anii ’90 și continuate în deceniile următoare.
Cea mai cunoscută dintre ele a fost realizată de Bosch, care a deschis în 2007 prima sa fabrică de componente auto din România. În ultimii ani, grupul german a avut peste 2.500 de angajați la Blaj, atât din oraș, cât și din împrejurimile sale. Alte companii au fost și ele atrase să investească în orașul aflat la circa 30 de kilometri de Autostrada Transilvania și traversat de Magistrala CFR 300, modernizată ca parte a Coridorului IV Paneuropean.
De peste trei secole, Blajul este un centru important al comunității greco-catolice. Episcopia Greco-Catolică de la Blaj a fost înființată la începutul secolului al XVIII-lea și a avut o contribuție majoră la dezvoltarea culturală, politică și religioasă a românilor din Transilvania. La mijlocul secolului al XVIII-lea, la Blaj a fost fondată prima școală cu predare în limba română din Transilvania, de către episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron. Din aceeași perioadă datează și Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj, unul dintre cele mai importante monumente ale Bisericii Române Unite cu Roma.
Alături de centrul său istoric, un reper turistic important al Blajului este Câmpia Libertății, locul Marii Adunări Naționale din mai 1848, în cadrul căreia românii au cerut recunoașterea ca națiune distinctă, reprezentare în Dietă, desființarea iobăgiei fără despăgubire, înființarea de școli românești în toate localitățile, utilizarea limbii române în administrație și acordarea de libertăți politice tuturor naționalităților din Transilvania. Ansamblul monumental de la Câmpia Libertății și centrul istoric sunt incluse pe Via Transilvanica.
Într-un parc din Blaj, un stejar vechi de peste șase secole amintește de Avram Iancu, care, alături de alți intelectuali români ai vremii, s-a implicat în organizarea Marii Adunări din mai 1848, la care au participat peste 30.000 de oameni.
Centura Sighișoarei a intrat în șantier
În 25 martie, Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Brașov a început lucrările la Centura Sighișoarei, o șosea de peste 13 kilometri, cu câte o bandă pe sens, menită să descongestioneze traficul prin municipiu.
La fel ca variantele de ocolire ale orașelor Blaj și Mediaș, viitoarea centură a Sighișoarei va traversa o zonă colinară, care necesită lucrări complexe.
„Proiectul va include lucrări semnificative de consolidare și ranforsare a terenului, având în vedere că traseul trece printre dealuri cu diferențe mari de nivel. Aceste amenajări vor fi completate de lucrări hidrotehnice și de colectare, respectiv evacuare, a apelor pluviale”, a transmis DRDP Brașov.
Valoarea construcțiilor autorizate până în prezent depășește 259 de milioane de lei, fără TVA, iar durata estimată pentru execuție este de 31 de luni, cu o perioadă de garanție de 60 de luni.
Potrivit proiectului, traseul ocolitoarei se desprinde din DN13 Sighișoara - Brașov, în partea de est a municipiului, în apropierea localității Albești, după care se îndreaptă către nord-est, revenind în DN13, în apropierea localității Hetiur. Pe traseul Variantei Sighișoara vor fi amenajate și două parcări, la cele două capete ale traseului.
Structurile mai importante de pe traseu sunt următoarele: în zona Albești este prevăzut un pasaj de 76 de metri pentru traversarea căii ferate și a drumului național DN13; traversarea râului Târnava Mare și a pârâului Satului se va face printr-un pod de 126 de metri; în zona Hetiur, înainte de intersecția cu DN13, drumul traversează o vale adâncă, fără curs de apă, aici fiind prevăzut un viaduct cu șase deschideri, lung de 161 de metri.
Orașul unde s-ar fi născut Vlad Țepeș
Orașul Sighișoara, cu 23.000 de locuitori, este unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale locuite din Europa. Cetatea sa fortificată, ridicată de sași, a fost inclusă în 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Emblema acesteia este Turnul cu Ceas, construit în secolul al XIV-lea pentru a proteja poarta principală a orașului. Are o înălțime de 64 de metri, acoperișul fiind mai înalt decât turnul propriu-zis, iar deasupra bilei aurite se află un cocoș cu rol de giruetă. Sighișoara este legată de moștenirea sașilor transilvăneni, dar și de figura lui Vlad Țepeș, despre care se spune că s-ar fi născut aici.