Topul celor mai îndatorate state UE. Unde se plasează România

Publicat: 22.10.2024 14:22

Ponderea datoriei guvernamentale brute în PIB în Uniunea Europeană a crescut, la finele trimestrului doi din 2024, până la 81,5%, de la un nivel de 81,3% la finalul primului trimestru, potrivit datelor publicate marți de Eurostat.

Ponderea datoriei publice în UE a crescut la 81,5%

Potrivit Eurostat, cele mai îndatorate state membre UE fiind Grecia, Franţa, Belgia, Spania şi Portugalia.

În zona euro, la finele trimestrului doi din 2024, ponderea datoriei guvernamentale brute în PIB se situa la 88,1%, comparativ cu 87,8% la finalul primului trimestru.

Comparativ cu trimestrului doi din 2023, ponderea datoriei guvernamentale brute în PIB a scăzut atât în zona euro (de la 88,8% la 88,1%) cât şi în UE (de la 81,9% la 81,5%).

La finele trimestrului doi din 2024, cel mai scăzut raport datorie-PIB se înregistra în Bulgaria (22,1%), Estonia (23,8%) şi Luxemburg (26,8%), iar cel mai ridicat raport datorie-PIB era în Grecia (163,6%), Franţa (112,2%), Belgia (108%), Spania (105,3%) şi Portugalia (100,6%). România înregistra la finele trimestrului doi din 2024 un raport datorie-PIB de 51,1%, faţă de 48,8% în trimestrului doi din 2023 şi în jur de 51,6% în primele trei luni din 2024.

Comparativ cu primul trimestru din 2024, nouă state membre au înregistrat o creştere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului doi din 2024, 17 o scădere şi nivelul a rămas stabil în Danemarca. Cele mai mari creşteri au fost în Finlanda (două puncte procentuale - pp), Austria şi Italia (ambele cu 1,8 pp), Franţa (1,6 pp), Portugalia (1,2 pp), Polonia (0,9 pp) şi Suedia (0,6 pp). Cele mai mari scăderi au fost în Cipru (minus 2,1 pp), Croaţia (minus 2 pp), Grecia (minus 1,8 pp), Lituania (minus 1,7 pp), Spania (minus 0,9 pp), Cehia (minus 0,8 pp), Ţările de Jos şi Germania (ambele cu minus 0,7 pp), şi România (minus 0,6 pp).

Comparativ cu trimestrul doi din 2023, 13 state membre au înregistrat o creştere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului doi din 2024, 13 o scădere şi nivelul a rămas stabil în Cehia. Cele mai mari creşteri au fost în Finlanda (5,2 pp), Estonia (4,7 pp), Letonia şi Polonia (ambele cu 4,1 pp), Austria (3,1 pp), Belgia (2,3 pp), România (creștere cu aproximativ 2,2 pp) şi Slovacia (1 pp). Cele mai mari scăderi au fost în Cipru (minus 10 pp), Grecia (minus 8,9 pp), Portugalia (minus 8,1 pp), Croaţia (minus 5,7 pp), Spania (minus 3,5 pp), Ţările de Jos (minus 2,2 pp), Germania (minus 1,7 pp) şi Luxemburg (-1,3 pp).