Topul celor mai bune facultăţi din America

Ultimul număr al revistei Forbes România, la chioşcuri începând din 24 august,  publică o analiză a  facultăţilor americane care oferă cele mai bune perspective de viitor.Academia Militară West Point îşi adjudecă titlul de „cea mai bună facultate din America“.

Hana R.Alberts
Kurt Badenhausen
editori Forbes S.U.A

Anul acesta, primul loc în topul Forbes al celor mai bune facultăţi din S.U.A a fost ocupat de către Academia Militară West Point, care excelează în marea majoritate a indicatorilor urmăriţi în evaluare. Are o rată de absolvire de 80% şi se află pe primele locuri în clasamentul câştigătorilor de burse prestigioase.

„Am beneficiat mult din experienţa West Point“, spune Joseph M.DePinto, care a absolvit academia în ’86 şi este CEO al lanţului de magazine 7-Eleven. „Disciplina, principiile mele legate de leadership, importanţa muncii în echipă, toate astea le-am învăţat la West Point şi datorită lor am ajuns să am succes“. James Forest, profesor-asociat al West Point şi şef al programului de studii despre terorism vede o diferenţă fundamentală faţă de alte instituţii de învăţământ.

„Dacă te uiţi cu atenţie la Brown sau Stanford, misiunea lor principală nu este să predea studenţilor, ci să atragă fonduri pentru cercetare, astfel încât să poată scrie cărţi despre care să se vorbească la CNN“, spune acesta.

„La West Point nu vrem să devenim celebrităţi în lumea academică“. Un factor determinant în locul fruntaş al academiei este faptul că toţi cadeţii termină facultatea fără să aibă de restituit vreun credit de studii.

Armata suportă toate costurile şi plăteşte cadeţilor o soldă de 895 de dolari pe lună. La absolvire, aceştia dobândesc gradul de locotenent secund şi câştigă 69.000 de dolari pe an.

PRACTICĂ VERSUS TEORIE

Nu numai West Point o duce foarte bine pe timp de criză, ci şi industria M.B.A-urilor Cu piaţa forţei de muncă într-o stare dezastruoasă, unii absolvenţi de facultate se gândesc că nu au mare lucru de pierdut dacă se ţin departe de ea pentru încă doi ani de zile.

Aşa se explică o creştere cu 12% a numărului de examene de admitere în şcolile de afaceri înregistrate în 2008, dar şi mai mult elan din partea acestora în a-i introduce pe studenţi în situaţii din lumea reală. Şcoala de Management „Kellogg“, a Universităţii Northwestern, a început unul dintre primele programe de învăţare practică, în 1990.

În prezent, are 19 cursuri cu peste 500 de participanţi anual. Şcoala de afaceri Haas, de la universitatea californiană Berkley, a lansat programul „Haas la lucru“, în 2006. Studenţii şi-au început viaţa profesională, la companii precum Visa, Cisco Systems sau Wells Fargo. „Vrem să înveţe cum se face meserie“, spune Adam Berman, directorul programului.

Studenţii trebuie să ţină pasul cu celalalte cursuri, în timp ce lucrează pe post de consultanţi pentru respectivele companii. „Nu poţi să creezi un manager într-o sală de clasă. Asta este problemă fundamentală“, afirmă profesorul Henry Mintzberg.

Mai puteţi citi în „Forbes România“

Profituri high din senzaţii tari. Românii cumpără droguri legale în valoare de peste 30 de milioane de euro pe an, dublu faţă de cât dau pe ceaiuri.

Micii acţionari, prinşi în cursa delistărilor. Micii investitori încearcă să prindă din mers „mişcările“ acţionarilor majoritari, care vor să-şi scoată companiile de pe bursă.

Cum să traversezi fără griji declinul pieţelor financiare. Fereşte-ţi investiţiile de „zilele ploioase“.

Mai poate Flamingo să zboare? Stefan Treiber, noul şef al Flamingo International, va fi salvatorul providenţial sau lichidatorul lanţului de retail?