Textilele uzate nu mai pot fi îngropate sau incinerate: companiile cer un sistem orientat spre reutilizare și reciclare
0Viitorul Sistem de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP) pentru textile trebuie să se bazeze pe obiective progresive de reutilizare și reciclare, pe o transparență a datelor colectate la nivel național, precum și pe o finanțare care să susțină eficient activitatea operatorilor implicați în colectarea, sortarea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor textile, consideră membrii Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX).
Într-o scrisoare oficială transmisă către autoritățile direct implicate în transpunerea noii legislații europene în România, asociația subliniază că obiectivul principal al sistemului REP pentru textile trebuie să fie creșterea reală a procentului de textile reutilizate și reciclate din totalul cantităților puse pe piață.
Asociația propune stabilirea unor ținte minime de reutilizare și reciclare de 25% în perioada 2026–2029 și 40% în perioada 2030–2035 din totalul textilelor puse pe piață. În plus, finanțarea generată prin REP ar trebui să ajungă cu prioritate la operatorii orientați spre reutilizare și reciclare, pentru a evita direcționarea fluxurilor către soluții cu valoare inferioară, precum incinerarea sau depozitarea.
Un sistem funcțional se bazează pe o imagine clară a pieței, astfel că autoritățile ar trebui să dețină și să publice date actualizate legate de cantitățile de deșeuri textile colectate separat, de modul în care acestea au fost colectate și de destinația finală a textilelor – reutilizare, reciclare, incinerare sau depozitare.
„Sistemul REP trebuie să fie gândit astfel încât să încurajeze reutilizarea și reciclarea, însă, fără o imagine clară a fluxurilor, performanța sa nu va putea fi măsurată corect. Avem nevoie de date publice clare, de obiective asumate și de un mecanism financiar care să susțină operatorii care investesc în reutilizare și reciclare”, arată Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.
În ceea ce privește funcționarea organizațiilor de transfer de responsabilitate (OIREP), adică structurile prin care producătorii vor îndeplini obligațiile legale, ARETEX consideră că acestea ar trebui să aibă în principal un rol de administrare a fondurilor colectate și nu de control operațional direct asupra fluxurilor de deșeuri, pentru a preveni apariția pozițiilor dominante și pentru a asigura o concurență corectă. Totodată, în situația în care mai multe OTR-uri ar funcționa în paralel, există riscul ca acestea să scadă artificial taxele REP pentru a atrage producătorii, iar acestea nu vor putea acoperi costurile reale de colectare și sortare.
Asociația mai susține introducerea unor mecanisme de modulare a taxelor REP în funcție de performanța de circularitate a produselor textile, precum și combaterea fermă a fenomenului de „free riders”, respectiv a producătorilor care nu se înregistrează în sistemele REP.
„Datele colectate de la membri asociației noastre arată că industria are capacitatea de a susține un sistem REP funcțional. Față de anii trecuți, avem mai multe centre de sortare, mai multe puncte de reutilizare și mai mulți angajați implicați în acest sector. De aceea, este esențial ca mecanismul financiar să fie gândit astfel încât să susțină activitățile reale din teren. În caz contrar, sistemul REP nu va avea efectele scontate. Suntem deschiși la dialog în continuare și ne dorim să contribuim activ la definirea unui cadru predictibil și echilibrat pentru textile”, a mai menționat Zoltán Gündisch.
Poziția ARETEX vine într-un context în care infrastructura din sector se consolidează. Datele centralizate de la cei 10 membri ai asociației, aferente activității de anul trecut, indică extinderea rețelei de sortare și reutilizare la nivel național.
Astfel, în 2025, companiile membre ale asociației au colectat din România peste 6.500 de tone de deșeuri textile, din care 5.220 de tone au fost sortate pentru reutilizare sau reciclate. Numărul centrelor de sortare a crescut de la 4 la 7, ceea ce arată că sectorul reutilizării și reciclării textile este pregătit să crească și să livreze rezultate concrete pentru economia circulară din România.
Amenzi pentru cei care nu asigură colectarea separată a deșeurilor textile
Autoritățile locale și companiile, atât producătorii cât și deținătorii de deșeuri textile, sunt obligate să le colecteze separat de la 1 ianuarie, în caz contrar riscând amenzi uriașe.
Potrivit legii, autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale și ale sectoarelor Bucureștiului trebuiau să implementeze colectarea separată și a deșeurilor textile, măsura fiind impusă în egală măsură și producătorilor și deținătorilor de deșeuri.
Potrivit definiției din legea care transpune Directiva europeană, deținătorul de deșeuri este fie producătorul deșeurilor, fie persoana fizică sau juridică care se află în posesia acestora.
Ce obligații au autoritățile locale
Articolul 60 al OUG 92/2021, care legiferează implementarea colectării separate a deșeurilor textile de la 1 ianuarie 2025 impune în sarcina autorităților locale, inclusiv a municipiului București, următoarele obligații:
a) asigură implementarea la nivel local a obligațiilor privind gestionarea deșeurilor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană și pentru respectarea prevederilor convențiilor și tratatelor internaționale la care România este semnatară;
b) urmăresc și asigură îndeplinirea prevederilor din PJGD și din programele de prevenire a generării de deșeuri;
c) elaborează și alte strategii și programe proprii pentru asigurarea prevenirii generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor;
d) asigură aprobarea investițiilor în domeniul deșeurilor în acord cu prevederile planificării în domeniul deșeurilor și al planificării urbanistice și de amenajare a teritoriului;
e) hotărăsc asocierea sau cooperarea cu alte autorități ale administrației publice locale, cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea deșeurilor, în condițiile prevăzute de normele juridice în vigoare;
f) desemnează o persoană din rândul angajaților proprii pentru urmărirea și îndeplinirii obligațiilor legale privind gestionarea deșeurilor prevăzute de legislația în vigoare;
g) asigură și răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale în vigoare;
g^1) asigură și răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea și eliminarea finală a deșeurilor periculoase, provenite din gospodării, pe cheltuiala autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, de asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, cu posibilitatea recuperării contravalorii costurilor conform prevederilor art. 22;
h) asigură spațiile necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, ținând cont de reglementările urbanistice și de cele emise de Ministerul Sănătății, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deșeu și dezvoltă în mod corespunzător centrele înființate potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru a oferi populației posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deșeuri de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, ulei vegetal uzat și deșeuri voluminoase, inclusiv saltele și mobilă;
i) asigură spații necesare pentru colectarea separată a deșeurilor periculoase provenite de la populație;
j) asigură informarea locuitorilor prin mijloace adecvate și prin postare pe site-ul propriu asupra sistemului de gestionare a deșeurilor din cadrul localităților, inclusiv cu privire la centrele prevăzute la lit. h);
k) asigură informarea locuitorilor prin mijloace adecvate și prin postare pe site-ul propriu cu privire la:
(i) modalitatea de selectare a deșeurilor în gospodării și de aruncare a deșeurilor în spațiile prevăzute la lit. h);
(ii) calendarul de ridicare al deșeurilor, pe tipuri și categorii;
(iii) modalitatea de gestionare a deșeurilor periculoase generate în gospodării;
(iv) rezultatele colectării selective a deșeurilor, pe categorii, și a valorificării acestora;
l) acționează pentru refacerea prejudiciului adus mediului în urma gestionării defectuoase a deșeurilor și asigură prin măsuri adecvate protecția mediului;
m) asigură și răspund pentru monitorizarea activităților legate de gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, potrivit legii.
Ce amenzi riscă autoritățile locale și producătorii
Pentru neîndeplinirea obligațiilor și responsabilităților ce le revin autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiilor de dezvoltare intercomunitară ale acestora, amenzile ce pot fi aplicate sunt cuprinse între 20.000 lei la 45.000 lei.
În ce-i privește pe producătorii și deținătorii de deșeuri, aceștia riscă amenzi cuprinse între 5.000 lei și 60.000 lei.
Controalele privind colectarea, reciclarea, valorificarea, tratarea, eliminarea și transportul deșeurilor se efectuează de către reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu, dar și de ofițeri și subofițeri din cadrul Jandarmeriei Române, dacă este cazul, precum și de personalul poliției locale.