Teleorman este singurul judeţ în care a scăzut numărul contractelor de muncă

Teleorman este singurul judeţ din România în care numărul contractelor individuale de muncă a scăzut, între 2016 şi 2017 şi este şi judeţul cu cea mai mică pondere a numărului de contracte de muncă raportată la populaţia activă, arată un studiu al Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM) privind dinamica industriei angajatoare din România.

Astfel, judeţul Teleorman este singurul judeţ din România în care numărul contractelor individuale de muncă a avut o dinamică negativă în perioada 2016-2017, scăzând cu aproximativ 0,6%, respectiv 441 de contracte.

Deşi este un număr puţin semnificativ, tendinţa este îngrijorătoare, ţinând cont că toate celelalte judeţe din ţară au înregistrat creştere a numărului de contracte individuale de muncă. La polul opus faţă de Telorman s-a regăsit judeţul Dolj, unde numărul de contracte de muncă a crescut cu 11.576 (9,04%).

Acesta nu este singurul indicator la care Teleorman este situat la coada clasamentului.

De asemenea, în Teleorman, doar 27 de persoane active din 100 au contract de muncă. Potrivit studiului, cea mai mică pondere a numărului de contracte de muncă raportată la populaţia activă se înregistrează în judeţul Teleorman, de 27%, el fiind urmat de Mehedinţi, Vaslui, Botoşani şi Dâmboviţa.

De asemenea, în Teleorman, pentru fiecare şomer înregistrat există puţin peste 2 contracte individuale de muncă. La polul opus, judeţul Ilfov se află pe primul loc prin prisma indicatorului, pentru fiecare şomer înregistrat existând 110,8 contracte de muncă. Pe poziţiile următoare se află municipiul Bucureşti (66,74 CIM/şomer) şi judeţele Timiş (63,86 CIM/şomer) şi Arad (40,27 CIM/şomer).

În ceea ce priveşte corelaţia dintre numărul de cotnracte de muncă şi numărul de Persoane Fizice Autorizate (PFA)/Persoane Fizice Independente (PFI) / Întreprindere Individuală (ÎI), se constată o situaţie oarecum similară, Teleorman fiind printre judeţele în care se regăsesc cele mai reduse valori ale indicatorului, respectiv de 6,59%, fiind depăşit doar de Mehedinţi (4,71), Brăila (5,63), Dâmboviţa (5,92%), Sălaj (6,32%), Botoşani (6,51%) şi Călăraşi (6,57%).

Referitor la rata scăzută de angajare în cadrul unor judeţe precum Teleorman, Mehedinţi, Buzău, Olt, Dâmboviţa şi Ialomiţa, se poate invoca faptul că aceste judeţe se caracterizează în general printr-un potenţial agricol ridicat, ce favorizează practicarea agriculturii de subzistenţă, care încurajează rămânerea în afara câmpului muncii şi apelarea la politicile de protecţie socială, acolo unde este posibil, ca sursă alternativă de venit şi nu ca perioadă de tranziţie între două locuri de muncă.