Taxa pe apă poate îngropa producătorii de energie micro-hidro. Care sunt cerinţele acestora

Taxa pe apă de 33 lei/MWh pentru toţi producătorii este neconcurenţială şi discriminatorie, afirmă reprezentanţii Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES), care cer parlamentarilor ''să nu îngroape'' producătorii de energie micro-hidro.

Potrivit PATRES, cuantumul şi mecanismul de calcul a taxei pentru apa turbinată "trebuie să ţină cont de caracteristicile tehnice ale centralelor, nu de Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al Administraţiei Apele Române".

”Camera Deputaţilor trebuie să retransmită Raportul privind modificarea mecanismului de calcul şi a cuantumului privind taxa pentru apă turbinată spre reanalizare în Comisia pentru agricultură, iar la dezbateri să participe reprezentanţi ai producătorilor, precum şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei.”, au transmis, luni,  reprezentanţii organizaţiei,

Conform sursei citate, producătorii de energie prin micro-hidro, care au investit în Sistemul Energetic Naţional aproximativ 1,2 milliarde de euro, consideră inacceptabilă taxa de 33 lei/MWh, aprobată deja în Comisia pentru agricultură, astfel, PATRES face un apel la parlamentari să trateze cu maximă seriozitate şi responsabilitate acest subiect. 

Sursa citată menţionează că, Organizaţia PATRES nu poate să fie de acord cu modificările propuse la OUG 225/2020, fără niciun fundament economic, doar pentru bunăstarea Administraţiei Naţionale Apele Române, cuantumul propus pentru taxa pe apă reprezentând 17% din preţul energiei, conform ROPEX_DAM 2020.

"Atragem atenţia că, mai mult, în cazul micilor producători hidro, la costurile cu taxa cu apa turbinată se adăugă alte taxe percepute de Administraţia Apelor Române, precum chiria privind albia minoră, căderea asigurată. În final, toate aceste taxe reprezintă 35-40% din cifra de afaceri a unui producător", se mai arată în comunicat.

Totodată, reprezentanţii organizaţiei consideră că este "imperios necesar" ca la dezbaterile Comisiei de specialitate să participe reprezentanţi ai actorilor din piaţă, precum şi reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei.

În cazul micro-hidrocentralelor s-a propus, ca alternativă la sistemul actual, achitarea unei taxe anuale reprezentând 2% din venituri, taxă ce poate acoperi utilizarea apei şi celelalte servicii (chiria albiei minore etc.). Totodată, în cazul centralelor hidro de peste 4 MW, s-a propus un cuantum fix per MWh produs.

Potrivit PATRES, Consiliul Concurenţei a comunicat că această contribuţie - taxa pe apă - este neconcurenţială, că nu ţine cont de caracteristici tehnice ale centralelor electrice, recomandând o contribuţie de 2% din cifra de afaceri a producătorilor din energie micro-hidro.

"Nu se cunosc considerentele în baza cărora s-a stabilit cuantumul de 33 lei per MWh produs. De ce nu 35 lei/MWh sau 10 lei/MWh?! Solicităm să se facă publică fundamentarea economică care a condus la acest cuantum. În doilea rând, iniţiatorii amendamentelor nu au luat în considerare legislaţia secundară privind chiria pentru albie minoră şi costul cu căderea asigurată, costuri care conduc la o dublare a cheltuielilor de operare şi care creează discriminare între producători, având în vedere că nu sunt imputate tuturor. În al treilea rând, trebuie să ne uităm ce se întâmplă şi în cele opt ţări din Europa unde se taxează apa: taxarea este diferenţiată între microhidrocentrale şi hidrocentrale, toate studiile care se referă la analiza privind costurile investiţionale. ", a afirmat Viorel Lefter, preşedinte PATRES.

PATRES mai precizează că "producătorii de energie prin MHC nu urmăresc să se sustragă de la plata privind utilizarea resurselor din România", dar în acelaşi timp doresc ca modalitatea de calcul pentru acestea să fie una "echitabilă din punct de vedere economic pentru ambele părţi, fără a se ţine cont de bugetul de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Naţionale Apele Române, buget care creşte an de an, în timp ce investiţiile scad."