Taxa care bagă în faliment firma din apartament. Micii comercianţi ameninţă cu închiderea afacerilor din cauza impozitului pe firma din casă

Proprietarii de buticuri, cabinete şi alte unităţi comerciale situate în apartamente sunt de acord să plătească un impozit pe casă mai mare, dar nu de 10-20 de ori. Suprataxarea, prevăzută în noul Cod Fiscal, le va topi cel puţin jumătate din profitul anual

Impozitarea clădirilor în funcţie de scopul utilizării (în locul statutului de persoană fizică sau juridică al proprietarului), prevăzută în noul Cod Fiscal, va avea ca efect o creştere exponenţială - de 10 până la 25 de ori - a taxării, în cazurile în care locuinţa este folosită (şi) pentru activităţi comerciale.

„Firma din casă“, unica sursă de supravieţuire pentru cei mai mulţi dintre micii comercianţi, va fi practic sufocată.

„Adevărul“ vă prezintă opiniile câtorva dintre micii comercianţi afectaţi de această suprataxare şi - pe baza calculelor realizate de experţii fiscali - câteva exemple de creştere a impozitului pe clădirile rezidenţiale utilizate în scop comercial.

„Ar trebui să scumpesc marfa, dar nu se poate“

„Acum plătesc 150-180 de lei impozit, am auzit şi eu că s-ar putea să ajung la 2.500-3.000 de lei.
Păi, ăsta e tot profitul meu pe cel puţin şase luni cu vânzări bune!
Sigur, aş putea să scumpesc marfa, dar la unele produse (gumă, ţigări etc.) preţurile sunt bătute-n cuie, date de furnizor, nu le pot schimba.
Şi atunci, ce să fac, cred că o să închid“, ne-a spus un proprietar al cărui chioşc care este amenajat chiar în sufrageria apartamentului său, într-un bloc din Capitală.

Un alt comerciant ne spune: „Este clar că trebuie să plătim taxe mai mari, până la urmă sunt activităţi aducătoare de profit, nu e o simplă locuire.
Dar nu înţeleg de ce să plătim, dintr-o dată, taxe de 10, de 20 de ori mai mari.
Oare nu se putea să fie o creştere graduală sau să se găsească o cale de mijloc?
Dacă azi îmi iei 100-200 de lei şi anul viitor vrei să-mi iei 2.000-3.000 de lei, atunci eu închid, că n-o să am de unde.
Dacă vrea cineva să muncim 100% pentru stat, atunci să ne angajeze la stat şi să terminăm o dată cu mediul ăsta de afaceri!“.

Un croitor, tot în Bucureşti, şi-a transformat apartamentul cu două camere în atelier şi trăieşte din veniturile obţinute cu această afacere.

Ne spune: „Am citit chiar în «Adevărul», acum vreo două luni, că vor creşte foarte mult impozitele pe afacerile de apartament; atunci, pe moment, nu am crezut, dar recunosc că mi-a trecut prin cap să închid dacă totuşi aşa va fi.
Eu, ce să zic, iau 10-15 lei pe o retuşare, o tivuire, comenzile mari - costum sau ceva de damă - vin foarte rar. Din ăia 10 lei, cel puţin 5 sunt costuri, rămân cu 5 lei pe lucrare.
La 10 lucrări pe zi, am 50 de lei profit; să zicem 1.200-1.500 de lei pe lună, dacă muncesc non-stop.
Păi, cu un impozit care mi-ar ajunge la 2.500 de lei numai pentru spaţiul ăsta, scuzaţi-mă, dar eu chiar că închid“.

Şi reprezentanţii asociaţiilor de comercianţi spun că, în medie, profitul unui magazin de apartament este mai mic de 1.500 de lei pe lună, astfel că suprataxarea îl va decima.

Liderii asociaţiilor au trimis scrisori la mai multe autorităţi, explicând acest pericol şi propunând câteva soluţii, dar deocamdată nu au primit niciun răspuns.

Calcule: cât vor plăti comercianţii

Pentru a oferi câteva exemple concrete de calcul, am apelat la expertiza consultantului fiscal Emilian Duca.

Potrivit acestuia, comercianţii care acum plătesc pentru firmele din case impozite de ordinul sutelor de lei vor plăti, începând din 2016, impozite de ordinul miilor de lei.

Iată un prim exemplu: proprietarul unui apartament în suprafaţă de 65 de metri pătraţi (situat într-un bloc din zona semicentrală a unui oraş mare) îl utilizează în scopuri comerciale şi plăteşte pentru 2015 un impozit de 91 de lei, având statut de persoană fizică, nu juridică; din 2016, el va plăti un impozit de 2.275 de lei, pentru că, deşi este persoană fizică, îşi utilizează locuinţa în scopuri comerciale. Observăm, deci, o creştere de 25 de ori a taxei pe respectiva clădire.

Vecinii săi din acelaşi bloc, care au aceleaşi locuinţe, dar nu le utilizează în scopuri comerciale, vor avea şi ei parte de o majorare a impozitului, dar numai de 0,1%, respectiv până la 113,7 lei.

Alt exemplu: proprietarul unui apartament de 50 de metri pătraţi, situat de data aceasta în zona I (ultracentrală) a Bucureştiului, care îl utilizează în scopuri comerciale, plăteşte acum 130 de lei impozit; din 2016, acesta va plăti 1.430 de lei.

O soluţie: declararea separată a camerelor

În condiţiile unei creşteri de asemenea anvergură a impozitului pe firma din locuinţă, fiecare metru pătrat al casei devine important.

„Dacă activitatea economică nu se desfăşoară în toate încăperile locuinţei, nu are rost să plăteşti impozit de utilizare comercială pentru toate încăperile.
Înregistraţi la Registrul Comerţului şi la Fisc doar - să ziucem - sufrageria, de 12-15 metri pătraţi ca încăpere cu activitate comercială, iar restul cu destinaţie rezidenţială şi astfel veţi plăti impozit mare doar pentru o parte din locuinţă“, ne sfătuiesc experţii fiscali.