Talgat Kaliyev, însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România: "Companiile româneşti trebuie să fie mai agresive în Kazahstan"

Companiile româneşti trebuie să ducă o politică mai agresivă în Kazahstan, unde îşi pot găsi propria nişă printre marile grupuri occidentale, ruse sau chineze care activează pe această piaţă, a declarat Talgat Kaliyev, însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România. Mobila românească este foarte apreciată, sectorul vinurilor poate avea succes, dar şi IT-ul.

Reporter: Cum caracterizaţi relaţiile actuale dintre România şi Kazahstan? Şi cum vedeţi relaţiile dintre cele două ţări peste 5-10 ani?

Talgat Kaliyev: Cred, şi nu este doar părerea mea, că relaţiile noastre sunt la cel mai bun nivel dintotdeauna. Aceasta ar putea fi fundaţia creşterii.

Există posibilitatea ca o altă companie de stat din Kazahstan să vină în România?

Nu exclud posibilitatea. Avem deja o bază bună în energie, vorbesc despre Rompetrol. Sunt sigur că viitoarea cooperare va fi foarte bună.În vară, după vizita premierului la Astana, Guvernul român a emis un comunicat în care se spunea că statul kazah a oferit României gaze prin South Stream... Acesta ar putea fi un proiect, dar trebuie să aşteptăm ca acesta (South Stream –n.r.) să se termine pentru a discuta. Depinde de piaţa mondială, cea regională, de preţ. De asemenea, 

depinde de cererea din Europa.

Există posibilităţi de colaborare altele decât în zona de resurse?

Kazahstanul a început un vast plan de modernizare, aşa că banii sunt investiţi în agricultură, echipamente şi educaţie. Cred că România este perfect capabilă să aibă propria nişă în Kazahstan, precum mobila, care este recunoscută ca fiind de calitate, vinul, dar şi IT. La fel şi în construcţii. Ideea este să încurajăm companiile româneşti să fie mai agresive în Kazahstan. Este mesajul meu permanent pentru companiile din România, să vină în Kazahstan, să facă afaceri în Kazahstan. Acum avem 30-40 de companii româneşti în Kazahstan, dar trebuie să fie mai multe, nu numai mari, dar şi mici şi mijlocii. Vorbesc de deschiderea de facilităţi de producţie în Kazahstan pe baza tehnologiilor româneşti. 

Cum catalogaţi decizia Curţii Constituţionale (CCR) de respingere a legii de adoptare a Memorandumului cu Rompetrol?

Nu am văzut decizia CCR, dar, pe baza informaţiilor din media, nu văd nicio tragedie. Nu afectează activitatea Rompetrol. De exemplu, draftul poate fi modificat şi revotat. 

Cum s-ar putea dezvolta cooperarea cu România?

Noi nu vrem să cumpărăm produsul, vrem ca el să fie fabricat în Kazahstan. Piaţa e uriaşă. De exemplu, autostrăzi sau căi ferate, aeroporturi, controlori de trafic aerian. Kazahstanul este cât zece Românii, iar România are o experienţă bună în aceste domenii.

În acest moment, exporturile României în Kazahstan sunt foarte mici, iar 90% din exporturile kazahe (în România-n.r.) sunt petrol. Am avut negocieri între Nuclearelectrica şi Kazatomprom pentru a cumpăra uraniu pentru Cernavodă. Aşteptăm reluarea negocierilor, preţ, cantităţi, etc.

Despre cooperarea universitară?

Recent am primit o scrisoare din partea unui profesor care a fost invitat să ţină cursuri în limba română la Universitatea din Karaganda. La fel, un număr de opt studenţi au venit din Kazahstan în România în domeniul ingineriei. Încurajez studenţii din Kazahstan să vină aici, învăţământul din România este foarte bun.