Tăiere de salarii ca în 2010 sau creşterea taxelor? Ce pârghii are statul pentru reducerea deficitului şi evitarea recesiunii

Este nevoie de un plan pe mai mulţi ani de consolidare fiscală, pentru a nu avea efecte foarte mari asupra creşterii economice, consideră Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

Tăierea salariilor, la fel cum s-a întâmplat în 2010, majorarea sau scăderea de taxe nu vor rezolva problema bugetară a României, soluţia fiind creşterea gradului de colectare a taxelor, prin digitalizarea administraţiei publice, a declarat, joi, Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

"Nu există alternativă la consolidarea fiscală. Nu mai poţi cheltui bani, dacă nu ai de unde să iei. Nu vom putea finanţa deficite de 7-8-9% din PIB. Nu putem sta cu acest deficit mai mulţi ani. Anul acesta este criză, sunt deficite mari în toată Europa. Însă acolo, după trecerea crizei, deficitele se ajustează de la sine. În România nu scade de la sine. Fără o decizie de bază pentru anul viitor, va fi un deficit în jur de 8% pentru 2021. Deci, avem nevoie de o reducere a deficitului. Propunerile pe care le vedem în acest sens în spaţiul public, de creştere masivă a cheltuielilor bugetare sau de reducere a taxelor şi impozitelor, trebuie să ne fie clar tuturor, nu au niciun fel de corespondenţă în realitate, în condiţiile în care noi trebuie să facem consolidare fiscală şi nu există alternativă la acest lucru", a spus economistul, într-o dezbatere online.

În acest context, este nevoie de un plan pe mai mulţi ani de consolidare fiscală, pentru a nu avea efecte foarte mari asupra creşterii economice, consideră el.

"Creşterea taxelor ar fi o reţetă sigură de recesiune. Problema majoră este una de colectare. Sunt exemple de ţări în jurul nostru care au reuşit să aducă 2-3% din PIB într-un orizont de doi-trei ani, ceea ce ar fi o gură de oxigen pentru buget. În acelaşi timp, nu încape niciun fel de discuţie să scădem taxe. Ce taxe să mai scădem? Avem cele mai mici taxe din UE, cu excepţia CAS. Pe partea de cheltuieli, trebuie să fie clar că reduceri de salarii ca în 2010 nu sunt posibile şi nici nu sunt de dorit. Ele au fost temporare atunci şi nu au rezolvat mare lucru, am văzut că factura socială a crescut ulterior şi mai mult, mai mare decât cea de la care am plecat. Fără măsuri de restructurare serioase, nu putem rezolva această problemă aşa", a spus Dumitru.

Potrivit acestuia, nu mai este posibilă o majorare semnificativă a pensiilor şi salariilor şi cel mai bine ar fi ca acestea să crească mai încet decât PIB-ul.

"După alegeri, trebuie să ne apucăm să discutăm de o reformă adevărată în administraţia publică, coroborată cu digitalizarea mai accentuată, care să ducă la creşterea nivelului de colectare a taxelor. Veniturile din taxe sunt la minime istorice", a arătat bancherul.

El a relatat că, anii trecuţi, Bulgaria stătea mai prost decât noi la acest capitol şi, după digitalizarea sistemului fiscal, are astăzi un grad de colectare cu trei puncte procentuale mai mare decât România, în condiţiile în care majoritatea taxelor sunt similare sau chiar mai mici.

Dumitru a mai spus că, în acest an, deficitul bugetar al ţării ar putea ajunge la 9-10%.

"Principala problemă a acestui deficit este una structurală. Cheltuielile sociale sunt foarte mari, factura socială, adică salarii şi asistenţă socială, a ajuns la 97% din totalul încasărilor din taxe şi impozite, ceea ce nu e bine şi este unic în istoria noastră", a continuat el.

Astfel că spaţiul de manevră al autorităţilor din România, în ceea ce priveşte sprijinul acordat economiei lovite de pandemie, este mult mai mic decât în alte ţări europene.