Summitul care pune pe jar Uniunea Europeană

Liderii Uniunii Europene se întâlnesc joi la Bruxelles în cadrul unui summit de două zile pentru stabilirea bugetului multianual pentru perioada 2014-2020. Întâlnirea este descrisă de „Wall Street Journal“ ca o luptă care pune statele membre bogate împotriva celor sărace, Estul împotriva Occidentului şi Marea Britanie împotriva tuturor.

În contextul în care mai multe state au ameninţat că se vor folosi de dreptul de veto, diplomaţii şi-au exprimat pesimismul cu privire la stabilirea unui acord privind plafonul de cheltuieli ale Uniunii Europene pentru următorii şapte ani.

Neînţelerile s-au adâncit în mijlocul unei recesiuni economice continentale deoarece unele ţări încearcă să-şi limiteze contribuţiile, în timp ce altele insistă pentru menţinerea finanţării în regiunile cele mai sărace ale continentului şi pentru proiecte care vizează accelerarea creşterii economice.

Olanda, Suedia şi Austria se numără printre statele care contribuie cel mai mult şi care cer reduceri majore în planurile de cheltuieli pentru 2014 - 2020. Între timp, Marea Britanie duce propria bătălie, prim-ministrul britanic David Cameron solicitând o „îngheţare completă“ a cheltuielilor.

„Marea Britanie este complet pe dinafară. Cererile lor sunt absurde, iar mai devreme sau mai târziu restul Uniunii Europene s-ar putea întoarce împotriva lor“, spune analistul economic Fabian Zuleeg de la Centrul de Politici Europene.

De cealaltă parte se află o alianţă formată din 15 ţări conduse de Polonia, Portugalia şi Ungaria, care sunt nemulţumite că fondurile alocate pentru regiunile mai puţin dezvoltate vor fi reduse.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care va prezida reuniunea de două zile, a promis în mod repetat că va încerca să evite un colaps al discuţiilor, argumentând că este nevoie urgent de o înţelegere pentru a da asigurări că UE şi instituţiile sale continuă să funcţioneze corect.

Cadrul financiar multianual, aşa cum este numit bugetul 2014 - 2020, stabileşte sumele principale alocate diferitelor programe şi activităţi ale UE, variind de la politica externă, la transport şi la infrastructură.

Deşi stârneşte conflicte aşa cum nu o mai face nicio altă dezbatere, reprezintă aproximativ 1% din veniturile combinate ale statelor membre UE, sau aproximativ 940 miliarde de euro, pentru întreaga perioadă de şapte ani, potrivit celei mai recente propuneri a lui Van Rompuy. Dacă nu se ajunge la o înţelegere, oficialii UE susţin că este imposibil să se stabilească priorităţile pe termen mediu şi politicile de cheltuieli.

În cazul în care discuţiile nu se finalizează cu un rezultat, liderii UE mai au răgaz până în februarie să ajungă la un acord. Dacă nici atunci nu se ajunge la o înţelegere, va intra în vigoare un mecanism de urgenţă, ce presupune un aranjament mai costisitor, pe care toate ţările UE sunt dornice să îl evite, conchide WSJ.