Studiu pentru calitatea vieţii şi bunăstarea socială: România, pe ultimul loc în UE

România ocupă locul 44 din 168 de ţări, urcând o poziţie în clasamentul mondial, dar continuă să rămână pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene, potrivit studiului Indicele de Progres Social 2021 privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială.

România înregistrează 78,41 de puncte din 100, un scor uşor mai ridicat faţă de anul precedent, şi se regăseşte, conform acestuia, în rândul ţărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Ungaria şi Bulgaria.   

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 168 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare - accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului - şi pentru elementele care ţin de oportunităţi - drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător. 

„Ne-am fi aşteptat ca pandemia de COVID-19 să anuleze progresul social înregistrat pe parcursul a câţiva ani, dar este remarcabil faptul că, anul acesta, indicele la nivel global este uşor mai ridicat decât cel de anul trecut (65,05 puncte din 100, comparativ cu 64,68, în 2020). Acest aspect demonstrează cât de rezistenţi şi plini de resurse sunt oamenii, organizaţiile şi societăţile atunci când se confruntă cu dificultăţi mari şi persistente. În acelaşi timp, toţi ne-am dori să vedem România avansând de pe ultima poziţiei în Europa, lucru care nu s-a întâmplat anul acesta, în ciuda progresului înregistrat de ţara noastră în toate cele trei categorii analizate – nevoi de bază, bunăstare şi oportunităţi”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

În clasamentul mondial, România se regăseşte în primele 50 de ţări la toate cele trei categorii analizate, nevoi de bază (locul 41), oportunităţi (locul 45) şi bunăstare (locul 50). Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, ţara noastră a obţinut cele mai bune scoruri pentru accesul la comunicaţii şi informaţii (locul 35), siguranţa personală (locul 38), drepturile personale (locul 41) şi accesul la educaţie avansată (locul 43). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 85), sănătatea şi bunăstarea (locul 81) şi accesul la educaţia de bază (locul 73).

Norvegia se menţine în poziţia de lider, înregistrând un scor de 92,63

• În 2021, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Finlanda şi Danemarca, iar pe ultimele, Ciad, Republica Centrafricană şi Sudanul de Sud.

• Din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, Finlanda (2), Danemarca (3) şi Suedia (7) sunt primele din clasament, având un nivel ridicat al calităţii vieţii.

• Dintre statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cea mai bună poziţie este ocupată de Estonia (21), fiind urmată de Cehia (22), Slovenia (26), Lituania (27), Slovacia (33), Letonia (34), Polonia (35), Croaţia (36), Ungaria (42), Bulgaria (43) şi România (44).

Imaginea de ansamblu a schimbărilor indicelui în perioada 2011-2021

Din 2011, indicele global a crescut cu 4,63 puncte, ajungând la 65,05 în 2021, deşi avansurile înregistrare nu sunt distribuite uniform la nivelul tuturor componentelor analizate. 

• În perioada 2011-2021, 147 dintre ţările analizate (86%) au cunoscut o îmbunătăţire cu cel puţin un punct a calităţii vieţii şi bunăstării sociale.

• În ultimii zece ani, nouă coordonate s-au îmbunătăţit la nivel global: accesul la informaţie şi comunicaţii, apă şi salubritate, locuinţă, acces la educaţie avansată, nutriţie şi îngrijire medicală de bază, acces la educaţie de bază, sănătate şi bunăstare, calitatea mediului şi libertate personală şi de a alege.

• Pe de altă parte, drepturile personale se regăsesc printre indicatorii care au scăzut de-a lungul perioadei analizate, în timp ce incluziunea şi siguranţa personală au stagnat.

Concluzii privind sustenabilitatea şi pandemia de COVID-19

• Ţările cu un indice ridicat de progres social, care au un venit mai mare, tind să înregistreze cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră. Australia (pe locul 11) şi Statele Unite (pe locul 24) sunt printre cei mai mari emiţători de gaze cu efect de seră. 

• Cu toate acestea, la fiecare nivel de dezvoltare există ţări care au fost foarte eficiente în eforturile de îmbunătăţire a standardelor de viaţă şi a calităţii vieţii chiar şi emiţând niveluri mai modeste de gaze cu efect de seră. Ţări cu un nivel remarcabil privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, precum Suedia (locul 7) şi Costa Rica (38), emit gaze cu efect de seră la niveluri relativ scăzute în comparaţie cu ţările care înregistrează un PIB similar pe cap de locuitor cu acestea, depăşindu-le pe acestea din urmă în multe aspecte privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială.

• Ţările care au înregistrat scoruri mai mici în ceea ce priveşte progresul social au avut un procent mai mare de cetăţeni care au trecut prin depresie în timpul pandemiei de COVID-19.