STUDIU Freelancing-ul cunoaşte o ascensiune tot mai mare. Colaborarea cu freelanceri, soluţie pentru suplinirea deficitului de personal?

Freelancing-ul cunoaşte o ascensiune tot mai mare în ultima perioadă în rândurile românilor, iar apelarea la specialişti în sistem freelancing poate reprezenta o soluţie pentru suplinirea deficitului de personal sau pentru desfăşurarea activităţiilor în proiecte temporare în anumite industrii, potrivit Smartree România.

Freelancing-ul este o modalitate de lucru deja consacrată în unele domenii, unde există o lipsă acută de personal. Ca metodă de derulare a activităţii, freelancing-ul poate avantaja start up-urile sau business-urile mici care poate nu îşi permit să angajeze personal cu contract de muncă full-time, dar şi companiile care sunt implicate în proiecte temporare şi au nevoie sau preferă să colaboreze cu freelanceri. De asemenea, în funcţie de specificul unei afaceri, exista perioade de vârf, când necesarul de personal este peste medie, însă această cerere este doar una temporară.

„Totuşi, există companii unde cultura organizaţională, comunicarea permanentă şi colaborarea în interiorul echipei joacă un rol vital în atingerea obiectivelor şi găsirea de soluţii inovatoare. În aceste situaţii, contractarea unor persoane care prestează activităţi independente se exclude de la sine”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree România.

Piaţa de freelancing din România

Susţinută de evoluţiile tehnologice şi accesul tot mai mare la internet alături de metodele moderne de comunicare, piaţa de freelancing din România cunoaşte o dezvoltare continuă de la an la an. Tot mai mulţi români aleg să lucreze independent ca alternativă la statutul clasic de angajat şi să presteze servicii de specialitate în domenii cât mai diversificate.

„Majoritatea freelancerilor din România lucrează în domenii precum design grafic, copywriting, dezvoltare de conţinut web, dezvoltare site-uri, consultanţă în afaceri, programare sau dezvoltare de aplicaţii web. Astfel, la nivel de industrii, cei mai mulţi freelanceri se înregistrează în domeniie IT, consultanţă financiară, logistică, start up-uri şi contabilitate”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree România.

Cel mai des, freelancerii îşi găsesc contracte prelungind sau reînnoind contractul cu vechii angajatori sau prin intermediul recomandărilor. De asemenea, majoritatea freelancerilor români adoptă modalitatea PFA-ului, ca formă legală pentru derularea activităţii. Această formă juridică este cea mai simplă din punct de vedere al formalităţilor: contabilitatea este uşor de realizat, nu necesită neapărat expertiza unui contabil şi se poate realiza chiar de către persoana în cauza.

La nivel de piaţă, înregistrările de PFA-uri din România au crescut cu 11% în primele opt luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Astfel, judeţul Argeş a înregistrat cea mai mare creştere  în perioada analizată, şi anume 48%. În judeţe precum Alba şi Vâlcea, numărul de înregistrari de PFA-uri a crescut în 2017 cu 36%, respectiv 38% comparativ cu anul trecut, în timp ce judeţele Maramureş şi Mureş au avut cu 39% mai multe înregistrări efectuate în primele opt luni din 2017, faţă de 2016 (cf. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului).

Profilul freelancer-ului român

Conform specialiştilor Smartree România, există două categorii de persoane care recurg la freelancing ca modalitate de lucru: cei care îşi doresc rotunjirea veniturilor sau persoane tinere care vad în această opţiune un mod de viaţă. Pe scurt, aceştia îşi pot organiza timpul de muncă după propriile reguli şi teoretic au posibilitatea de a obţine câştiguri nelimitate.

„În realitate, lucrând pe cont propriu poţi ajunge să îţi dedici mai multe ore vieţii profesionale, iar câştigurile, de cele mai multe ori fluctuante, să nu fie pe măsura câştigurilor salariale din postura clasică de angajat. Totuşi, posibilitatea unui câştig mai mare continuă să atragă tot mai mulţi specialişti independenţi. În România, de exemplu, dezvoltatorii software, consultanţii fiscali, dezvoltatorii de aplicaţii mobile android sau dezvoltatorii web câştigă cel mai bine în prezent”, a adăugat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree România.

Deşi în ultima perioadă, freelancing-ul cunoaşte o dezvoltare tot mai mare, persoanele trecute de 45 ani au o reticenţă accentuată în privinţa acestei modalităţi de lucru. Această categorie de public este în continuare dependentă de existenţa unui loc de muncă stabil, dar şi de ritualul mersului zilnic la muncă. Pe de altă parte, există şi persoane foarte bine pregătite în anumite domenii, care după o anumită vârstă doresc să aibă libertatea care vine la pachet cu statutul de freelancer în defavoarea celui de angajat.