STUDIU Costurile aplicării split TVA în UE depăşesc beneficiile. Impactul estimat pentru România

Aplicarea generalizată a mecanismului de plată defalcată a TVA în Uniunea Europeană ar reprezenta un instrument neatractiv de politică fiscală, dată fiind creşterea semnificativă a costurilor pentru afaceri şi autorităţi, potrivit unui studiu realizat de Deloitte pentru Comisia Europeană, numit „Analiza impactului mecanismului de plată defalcată a TVA ca metodă alternativă de colectare a TVA”.

Totuşi, mecanismul are caracteristici care pot fi foarte eficiente în reducerea anumitor tipuri de fraudă şi, de aceea, ar fi potrivit să fie aplicat ca măsură ţintită cu scop limitat, precizează studiul. În schimb, în cazul unei implementări generalizate, costurile ar depăşi beneficiile colectării mai bune a TVA.

„Concluziile studiului Deloitte arată că decizia Parlamentului României de a amenda actul normativ care prevede mecanismul de plată defalcată a TVA (eliminând aplicarea generalizată) a fost o decizie benefică. Colaborarea dintre legiutori şi mediul privat este cheia pentru a ajunge la reglementări echilibrate cu avantaje pentru ambele părţi. Ar fi de aşteptat ca în viitor să existe un dialog consistent înainte de publicarea actelor normative în Monitorul Oficial, astfel încât să nu mai fie nevoie să se revină asupra lor, generând presiune inutilă asupra contribuabililor şi instabilitate fiscală”, a spus Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

Aplicarea generalizată a mecanismului. Impactul estimat pentru România            

„În cazul în care mecanismul s-ar aplica generalizat în regimul actual de TVA, pentru plăţile electronice între persoane impozabile, ar atrage modificări fluxului de numerar atât pentru afaceri, cât şi pentru autorităţile publice. Afacerile din UE ar resimţi un impact negativ agregat de 16,9 miliarde euro, iar pentru cele din România de 0,7 miliarde euro. Pentru o afacere medie din România impactul asupra fluxului de numerar, calculat ca pondere în cifra de afaceri, s-ar plasa pe locul al doilea în UE, după Malta, şi ar fi triplu faţă de media UE. În acest context, afacerile din România ar avea costuri de finanţare mai ridicate în principal din cauza a doi factori: durata rambursărilor de TVA şi nivelul ridicat al dobânzilor”, explică Vlad Boeriu.

Studiul Deloitte analizează şapte opţiuni privind aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA atât în actualul regim de TVA, cât şi în varianta modificării acestuia prin introducerea regimului definitiv bazat pe principiul destinaţiei. În ambele scenarii – regimul actual şi cel definitiv -, opţiunile acoperă diverse tipuri de tranzacţii (între persoane impozabile – B2B, între persoane impozabile şi consumatori – B2C, între persoane impozabile şi guvern – B2G), precum şi diverse metode de plată (transferuri electronice, prin carduri, în numerar).

Principalele avantaje şi dezavantaje ale mecanismului (pentru toate opţiunile):

• Principalul avantaj ar fi reducerea fraudei şi a evaziunii la TVA. Analiza cost-beneficiu arată că este de aşteptat ca diferenţa dintre TVA colectată şi cea potenţial a fi colectată (gap) să scadă agregat la nivelul UE între 27% şi 56%, în funcţie de opţiunea aleasă. Cele mai mari reduceri ar avea loc în cazul gap-ului cauzat de frauda carusel (comerciantul lipsă în tranzacţiile intracomunitare).
• Principalul dezavantaj ar fi că aplicarea la scară largă a mecanismului este însoţită de costuri ridicate pentru afaceri şi instituţiile publice întrucât ar conduce la modificări semnificative ale fluxului de numerar. Astfel:

Ø  {C}Autorităţile ar resimţi un impact pozitiv asupra fluxului de numerar, între 10,8 miliarde euro şi 25,2 miliarde euro la nivel agregat în UE, dacă mecanismul ar fi aplicat în timp real pe tranzacţii, şi nu ulterior, la o anumită perioadă (lunar, trimestrial, aşa cum este în România, de exemplu).

Ø  {C}În schimb, fluxul de numerar al afacerilor ar fi afectat negativ (între 16,9 miliarde euro şi 39 miliarde euro la nivel agregat în UE, în funcţie de opţiunea aleasă) într-un mod foarte semnificativ cu impact direct asupra capitalului de lucru.

Ø  {C}Rezultă că beneficiile pentru colectare ar fi inferioare costurilor de finanţare.

• Cel mai frapant impact este majorarea cu cel puţin 70% a costurilor administrative atât pentru afaceri, cât şi instituţii publice din cauza cerinţelor crescute de raportare.

Implicaţiile pentru fiecare afacere depind foarte mult de numărul de tranzacţii realizate, de mărimea acesteia şi de sectorul de activitate. Costurile administrative pot fi reduse prin creşterea automatizării sistemului (plăţi defalcate automatizate, facturare electronică etc).

Studiul integral poate fi consultat la acest link.