Străinii "subţiază" banii căpşunarilor

Transferurile spre ţările angajaţilor din afara României s-au dublat, în timp ce sumele transmise de români acasă au rămas constante Banii transferaţi de "afară" au atins aproape un

Transferurile spre ţările angajaţilor din afara României s-au dublat, în timp ce sumele transmise de români acasă au rămas constante

Banii transferaţi de "afară" au atins aproape un miliard de euro. Creşterea numărului de muncitori străini de la noi va reduce aportul valutar al românilor din străinătate.

Aportul valutar constituit din banii muncitorilor din străinătate, denumiţi în mod generic căpşunari, pierde din consistenţă.

Deşi deocamdată căpşunarii continuă să îşi îndeplinească rolul de "exportatori" de forţă de muncă aducând în ţară, prin sistemele de plăţi instituţionale, peste 2 miliarde euro, aproape jumătate din aceşti bani au şi ieşit din România.

Începutul unei tendinţe

Acest fenomen nu are legătură cu declinul economiilor occidentale. "Responsabili" pentru erodarea veniturilor din balanţa de plăţi monitorizată de Banca Naţională a României (BNR) sunt… cetăţenii străini care lucrează în România. Conform datelor oficiale, sumele transferate "afară", în primul semestru, sunt în creştere cu 40%, în timp ce sumele transferate în ţară au crescut cu numai 20%.

În valori absolute, transferurile curente, de la începutul anului pănă la sfârşitul lunii iunie, au fost de 1,4 miliarde euro respectiv 4 miliarde euro.

Având în vedere că banii românilor din străinătate şi ai străinilor din România se regăsesc la comun cu fondurile europene, împrumuturile firmelor private sau plăţile instituţiilor administrative, nu am putut face o defalcare precisă.

Surse din BNR ne-au confirmat însă că "este posibil ca transferurile angajaţilor străini să fi crescut", dar nu ne-au putut preciza cuantumul acestora, deoarece conturile analitice nu sunt disponibile informării publice. Confirmarea prezumţiei noastre a venit de la reprezentanţii pieţei bancare. "Este firesc ca sumele din transferurile angajaţilor străini din România să crească.

Cred că sumele transferate de aceştia se apropie de un miliard de euro. Să nu uităm şi câte firme străine mici şi mijlocii au acţionari străini care îşi repatriază profiturile", ne-a declarat analistul-şef al uneia din primele instituţii financiare autohtone.

Fenomenul ieşirilor de valută prin transferurile persoanelor fizice se va accentua, acum fiind doar la început. "Atâta timp cât românii nu vor reveni să preia locurile de muncă vacante, banii angajaţilor străini vor micşora aportul valutar al românilor răspândiţi în lume", apreciază sursa. Sumele transmise anul trecut de "căpşunari", prin sistemele electronice de transfer sau prin intermediul şoferului de autocar, au fost de aproximativ 7 miliarde euro.

Scoşi din calcul de Ministerul Muncii

Ministerul Muncii, cel puţin ministrul de resort, Paul Păcuraru, nu ne-a putut oferi un comentariu asupra acestui subiect nedispunând de date agregate despre numărul nerezidenţilor care au încheiate contracte de muncă cu angajatori din România.

Se pare că până în momentul de faţă nimeni din subordinea ministrului nu a avut iniţiativa de a face o statistică. "Nu ştim nici care ar fi salariul mediu la care sunt angajaţi muncitorii chinezi aduşi special pentru proiectele de infrastructură", a admis Păcuraru. A rămas să mai revenim pe această temă.

Din informaţiile colectate de la Inspecţia Muncii şi Oficiul Român pentru Imigrări, estimarea ziarului "Adevărul" este că numărul angajaţilor străini din România depăşeşte 30.000 persoane. Numai în societăţile cu capital privat integral (deci fără Petrom, Distrigaz-uri, fosta Sidex, Dacia-Renault etc) sunt angajaţi 2000 de străini din ţările Uniunii Europene.

De asemenea, companiile private integral au detaşat în România peste 7500 lucrători ce provin din ţările europene. Aproximativ 9000 de persoane din afara spaţiului comunitar lucrează oficial în România.

Doar anul acesta au fost eliberate peste 8000 de permise de muncă. Asiaticii din centrele comerciale angro de genul "Europa" din Bucureşti nu sunt contorizaţi fie pentru că mulţi şi-au luat deja cetăţenie română, sunt unici acţionari ai "sereleurilor" lor, fie lucrează la negru.

Cetăţenii din Uniunea Europeană se pot angaja, ca orice român, fără formalităţi suplimentare. Multe dintre salariile plătite de multinaţionale în România depăşesc de zeci de ori veniturile medii obţinute de români în străinătate.

1 miliard euro

- au fost transferaţi în primul semestru de către angajaţii străini din România în ţările lor