Specialişti: Piaţa imobiliară va exploda în 2022. Ce opţiuni au cumpărătorii

Specialiştii din imobiliare prevăd un 2022 dominat de maxime istorice ale preţurilor apartamentelor de vânzare. Nevoia de spaţiu mai generos, dar şi costurile ridicate îi determină tot mai frecvent pe cumpărători să migreze spre periferii şi în rural.

Preţurile în imobiliare continuă trendul ascendent. Ce oraşe conduc în topul scumpirilor

După ce, pe tot parcursul lui 2021, creşterile au fost importante şi progresive, de la lună la lună, trendul crescător se va intensifica anul viitor  la nivelul întregii industrii imobiliare.

În luna decembrie, preţurile la apartamentele de vânzare în Cluj-Napoca au atins 1.960 de euro/mp, o creştere de aproape 9%  faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

În Bucureşti preţurile s-au situat la nivelul de 1.630 de euro/mp, cu 13,2% mai mult  faţă de decembrie 2020, în timp ce la Braşov, preţul mediu a atins 1.380 euro/mp, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind de aproape 15%. 

În Timişoara preţurile au avut o evoluţie mai lentă. În oraşul de pe Bega, preţul mediu este de  1.320 euro/ metru pătrat, cu o variaţie de sub 5% faţă de 2020.

” Pe sfârşit de an, vorbim de o uşoară stagnare în dinamica tranzacţională, ca urmare a perioadei apropiate de Sărbători, însă, începând cu luna ianuarie 2022, trendul va fi din nou unul crescător şi, potrivit analizelor noastre, preţurile pe metru pătrat vor atinge maxime istorice, a spus Cătălin Priscorniţă, CEO Blitz. ”Cauzele creşterii preţurilor sunt inflaţia şi banii din piaţă uşor de accesat. În plus, criza materiei prime a generat scumpirea materialelor de construcţie, ceea ce a dus, în cele din urmă, la creşterea costurilor dezvoltatorilor imobiliari.”

Cererea în imobiliare depăşeşte cu mult oferta de pe piaţă

Preţurile din imobiliare sunt dictate de jocul cererii şi a ofertei de imobile, iar în prezent, cererea depăşeşte cu mult oferta. În marile oraşe din România se acordă foarte greu autorizaţiile de construcţie şi acest lucru va influenţa dinamica cererii şi a ofertei imobiliare din viitor. 

”Sunt mii de dosare depuse la primării, dar neautorizate, pe fondul birocraţiei autorităţilor şi al procesului îngreunat de actualizare a Planurilor Urbanistice Generale. Consecinţa este creşterea preţului per metru pătrat la vânzare.” a explicat Cătălin Priscorniţă, CEO  Blitz.

Criza forţei de muncă în construcţii scumpeşte metrul pătrat de spaţiu nou construit

Nu doar autorizaţiile de construcţie încetinesc avântul pieţei, ci şi alţi factori economici. Marea provocare a anului 2021 din imobiliare a fost lipsa forţei de muncă. Se estimează că, în acest moment, deficitul este de peste 500.000 de muncitori în domeniu.

”Criza forţei de muncă, precum şi preţurile la materia primă pun în dificultate noile proiecte imobiliare. Pentru a atinge o marjă de profit între 30%-50%, aceştia trebuie să crească preţurile la construcţiile noi. În  Cluj-Napoca, asta ar însemna costuri de până la 2.500-2.800 euro/mp, ceea ce îi face să fie sceptici că vor putea vinde şi îi determină să rămână în expectativă”, a spus Cătălin Priscorniţă, CEO Blitz.

Preferinţele cumpărătorilor s-au schimbat în ultimii doi ani. Ce locuinţe caută românii

Odată cu pandemia, cumpărătorii şi-au schimbat preferinţele şi au migrat către suprafeţe locative mai mari. Oamenii au început să gândească distanţele în minute şi nu în kilometri şi, din nevoia de spaţiu, s-au orientat către case cu grădină, terasă sau curte, situate la periferia oraşelor. 

” Cuplurile tinere, cu copii în special, aleg siguranţa cartierelor liniştite limitrofe în defavoarea facilităţilor oferite de zonele consacrate sau centrale. Migrarea spre spaţiile mai mari şi deschise vine şi din dorinţa oamenilor de a se simţi mai liberi şi de a se implica inclusiv în activităţi de agricultură. Această tendinţă se poate observa la periferiile marilor oraşe, unde apar cartiere rezidenţiale de case pe suprafeţe tot mai mari” , a explicat Cătălin Priscorniţă, CEO Blitz. 

Pentru mulţi români, marile centre economice - Cluj, Bucureşti, Timişoara - rămân în topul preferinţelor, datorită potenţialului lor de dezvoltare, însă apar noi trenduri pe piaţă.

”Există o categorie tot mai numeroasă care alege să migreze către oraşele mai mici, mulţi angajaţi având încă avantajul muncii remote. Nu e un val foarte puternic, unii vin, alţii pleacă, dar e o migraţie cu dublu sens şi asta ne dă speranţa să repopulăm România rurală”, a spus Cătălin Priscorniţă, CEO Blitz.