Siderurgiei i-a ajuns cutitul la os
0Europa tinde catre rolul de lider in piata otelului Exista o politica mondiala pentru productia si comertul cu produse siderurgice. In lume, s-au conturat patru poli de putere siderurgica - tarile
Europa tinde catre rolul de lider in piata otelului
Exista o politica mondiala pentru productia si comertul cu produse siderurgice. In lume, s-au conturat patru poli de putere siderurgica - tarile asiatice - China, Japonia si Coreea de Sud; spatiul CSI - Rusia, Ucraina, Kazahstan -, America de Nord, Canada si NAFTA cu Brazilia si Mexic si al patrulea pol, Uniunea Europeana. Lupta pe plan mondial se da intre aceste patru mari sfere de influenta, in care industria otelului din Europa tinde catre rolul de lider, fiind prima zona in care exista restructurarile cele mai coerente. In acest context, se explica si interesul manifestat de Uniunea Europeana fata de siderurgia romaneasca, care trebuie sa devina comparativa si la fel de competitiva ca cea din Europa. Asa se explica de ce, incepand din acest an si pana in 2008, evolutia siderurgiei noastre va fi monitorizata, ca o conditionalitate pentru integrarea in UE a Romaniei.
Guvernul Tariceanu a analizat si aprobat principalele elemente ale strategiei de restructurare a siderurgiei romanesti si a planurilor de viabilitate ale companiilor siderurgice pentru perioada 2005-2008. Acesta a fost elaborat de MEC in conformitate cu negocierile purtate cu Comisia Europeana pentru inchiderea Capitolului 6 - Concurenta.
Combinatele siderurgice care fac obiectul programului de restructurare sunt ISPAT Sidex Galati, Siderurgica Hunedoara, COS Targoviste, ISCT Campia Turzii, CS Resita, Donasid Calarasi si Otelu Rosu.
Disponibilizarile, un atribut al fiecarei companii
Cum siderurgia reprezinta un subiect fierbinte, ministrul Economiei si Comertului, Ioan Codrut Seres, ii acorda toata atentia ceruta si impusa de Europa: "Siderurgia are toate premisele pentru a se moderniza, programele insumand 570 milioane de dolari, din care 430 milioane de dolari sunt pentru investitii in tehnologie, iar 140 de milioane de dolari in protectia mediului."
Ministrul a anuntat ca, pe masura realizarii programelor de modernizare, urmeaza sa fie inchise laminoarele depasite fizic si moral, acestea insumand o capacitate de 0,82 milioane tone produse finite, mai exact 0,34 milioane tone la CS Resita, si 0,48 milioane tone la Siderurgica Hunedoara.
Totodata, ministrul a spus ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2005, nu vor mai fi acordate noi ajutoare de stat acestor companii, intrucat programele de modernizare asumate de fiecare companie in parte, pana in 2008, cuprind atingerea nivelului de performanta tehnico-economica al intreprinderilor vest-europene.
Daca in 1989, productia de otel a Romaniei era de 13,340 milioane tone, in 2002, aceasta a fost de 5,363 milioane tone, iar in 2008, scenariul este de 9,115 milioane tone de otel. Evolutia numarului de angajati urmeaza acelasi trend - in 2004, in cele 6 combinate viabile, au fost 33.338 angajati, iar in 2008 vor fi 30.252 de salariati. Per total siderurgie, numarul acestora va ajunge la 34.500, in 2008, fata de 52.000, in 2004.
Ministrul Codrut Seres insista pe cateva coordonate ale siderurgiei: "Nici un ajutor de stat nu va fi acordat sau platit de la 1 ianuarie 2005. Cifrele de reducere a angajatilor pot fi obtinute din reducerile naturale - piramida varstei arata acest lucru. Disponibilizarea este atributul fiecarei companii, iar statul nu se implica in acest proces".
50.000 miliarde lei, ajutoare de stat intre 1993 si 2004
Conform noii strategii a siderurgiei, capacitatea totala a productiei de otel a Romaniei va atinge in 2008 nivelul de aproximativ 9,2 milioane tone pe an. In prezent, productia de otel a Romaniei este de circa 5,5 milioane tone, existand astfel posibilitatea unei cresteri de circa 3,5 milioane tone in urmatorii 4 ani.
Petre Ianc, directorul Directiei Metalurgie si Politici Economice din MEC, declara ca, intre 1993 si 2004, siderurgia romaneasca a beneficiat de un nivel al ajutoarelor de stat de peste 50.000 miliarde lei - 1,66 miliarde dolari. Dar, atrage atentia ca acestea s-au acordat sub forme foarte clare: "Ajutoarele de stat, inscrise in Planul national de strategie si in Planul individual de viabilitate al fiecarui combinat in parte se refera, in principal, la stergerea datoriilor catre bugete, in momentul privatizarii. Cu o singura exceptie, este vorba de Ispat-Sidex, unde, alaturi de stergerea de datorii, au fost acordate si unele facilitati pentru viitor. In rest, toate combinatele au beneficiat de ajutoare de stat care au insemnat stergerea datoriilor catre bugete. Nici nu poate fi vorba de bani pentru investitii sau pentru acoperirea datoriilor comerciale".