Shell a fost de acord să plăteasă acţionarilor daune de 450 milioane $
0Avocaţii americani ai investitorilor reclamanţi au primit 47 milioane de dolari pentru acest proces Unul dintre cele mai mari scandaluri din Europa, care a vizat o corporaţie, s-a
Avocaţii americani ai investitorilor reclamanţi au primit 47 milioane de dolari pentru acest proces
Unul dintre cele mai mari scandaluri din Europa, care a vizat o corporaţie, s-a încheiat. Compania Royal Dutch Shell a fost de acord să plătească pagube de aproape 450 milioane de dolari acţionarilor săi europeni într-un proces în care grupul anglo-olandez era acuzat că şi-ar fi supraevaluat cu 20% rezervele de hidrocarburi.
Shell a negociat cu 50 de investitori instituţionali din nouă ţări europene despăgubirile pe care acţionarii ar fi trebuit să le primească pentru pierderile suferite după ce compania anglo-olandeză a recunoscut la începutul anului 2004 că a exagerat în privinţa rezervelor de hidrocarburi. Aceste rezerve sunt privite ca un indicator pentru măsurarea potenţialului energetic al companiei.
Reaserţiunea din 2004 a valorii rezervelor dintre anii 1999 şi 2003, estimată la peste 100 miliarde de dolari, a zdruncinat încrederea investitorilor în companie. Rezultatul a fost o cădere dramatică a preţului acţiunilor Shell, dar şi ale competitorilor săi, şi schimbarea directorului general executiv. După "seismul" de atunci, compania a revenit puternic, în ciuda abandonării investiţiilor din Rusia, sub presiunea Kremlinului.
Investitorii s-au temut de un proces în Statele Unite ale Americii
Acesta este cel de-al doilea mare proces de fraudă cu obligaţiuni din Europa, după cel în care a fost implicat operatorul olandez de supermarketuri Ahold, care s-a înţeles cu investitorii asupra sumei de 1,1 miliarde de dolari. Şi producătorul de automobile DaimlerChrysler a greşit faţă de investitori, dar i-a mulţumit cu doar 300 milioane de dolari. În schimb, Shell refuză să-şi recunoască vina, în ciuda înţelegerii cu acţionarii. Cazul este destul de neobişnuit pentru Europa, pentru că aici nu există refugiile legale în astfel de procese şi care sunt permise în SUA. Investitorii, printre care şi fondul olandez de pensii ABP, au beneficiat de avantajele noului statut aplicat de Curtea de Apel din Amsterdam. Conform legislaţiei, se poate ajunge la o înţelegere atât timp cât ambele părţi depun o petiţie adresată curţii, chiar dacă nu există un proces civil. Avocaţii din proces au fost cu toţii reprezentanţi a trei firme de avocatură americane şi, în urma înţelegerii, s-au ales cu o sumă totală de 47 milioane de dolari. Una dintre firmele de avocatură implicate, Grant&Eisenhofer, a declarat că acest caz va stabili un precedent. Cu toate acestea, suma primită de acţionari reprezintă doar undeva între 10-13% din pierderile suferite. Aceştia au afirmat însă că nu vor să facă şi mai mult rău companiei. Înţelegerea necesită însă aprobarea Curţii de Apel din Amsterdam, iar Shell estimează că va dura un an. Investitorii nu au dorit ca procesul să aibă loc în SUA de teamă să nu fie neîndreptăţiţi şi să primească despăgubiri mult mai mici sau chiar deloc. În plus, acţionarii americani reprezintă doar 20%, iar reclamanţii europeni au afirmat că şi-au cumpărat acţiunile de la bursele din Londra şi Amsterdam. Avocaţii i-au susţinut, afirmând că judecătorii americani nu pot rezolva disputa.
Compania Shell vrea să fie prima care se întoarce în Irak
Shell a declarat că va oferi o sumă proporţională şi acţionarilor americani, şi anume 80 milioane de dolari, conform informaţiilor furnizate de reprezentantul legal al investitorilor din SUA, Beat Hess. După scandalul din 2004, preţul acţiunilor Shell a scăzut cu 10 procente, dar acestea au recuperat rapid, pe fondul creşterii preţului petrolului. Anul trecut, compania anglo-olandeză a reuşit chiar să depăşească grupul British Petroleum în privinţa capitalizării de piaţă, mai ales după ce rivalul său s-a împotmolit într-o criză urmată de explozia de la rafinăria din Texas, din martie 2005.
În plus, Shell vrea cu tot dinadinsul să devină prima mare companie din industrie care se reîntoarce în Irak. Grupul anglo-olandez a semnat deja un contract de colaborare în această zonă cu compania de stat a Turciei, TPAO. Este de aşteptat ca alianţa să acopere şi construcţia unei conducte de export a gazului care ar putea fi localizată pe lângă cea deja existentă, ce leagă portul Ceihan, de la Marea Mediterană, de câmpul petrolier din Kirkuk, Irak. Înţelegerea trebuie însă să fie ratificată de guvernul de la Bagdad.