Securitatea alimentară: UE va acorda sprijin suplimentar ţărilor din Africa, zona Caraibilor şi Pacific ca reacţie la invazia Ucrainei de către Rusia

Comisia Europeană a adoptat astăzi, 21 iunie, o propunere prin care vor fi mobilizate 600 de milioane EUR din rezervele Fondului european de dezvoltare pentru a aborda actuala criză alimentară care a fost agravată de invazia Ucrainei de către Rusia.

Aceste fonduri vor ajuta ţările din Africa, zona Caraibilor şi Pacific (ACP) să facă faţă situaţiei alimentare stringente cu care se confruntă prin acordarea de asistenţă umanitară (150 de milioane EUR), prin sprijinirea producţiei durabile de alimente şi a rezilienţei sistemelor alimentare (350 de milioane EUR) şi prin sprijin macroeconomic (100 de milioane EUR).

Cu ocazia anunţării noii măsuri de sprijin în cadrul Zilelor europene ale dezvoltării din 2022 de la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: Războiul de agresiune al Rusiei are costuri uriaşe şi lipsite de sens nu numai pentru populaţia ucraineană, dar şi pentru persoanele cele mai vulnerabile din întreaga lume. Rusia blochează în continuare milioane de tone de cereale de care populaţie mondială are nevoie disperată. Pentru a veni în ajutorul partenerilor noştri, vom mobiliza o sumă suplimentară de 600 de milioane EUR astfel încât să evităm riscul unei crize alimentare şi al şocurilor economice.

Comisarul pentru parteneriate internaţionale, Jutta Urpilainen, a declarat: Solidaritatea se află în centrul valorilor Uniunii Europene. Cei mai vulnerabili dintre noi se confruntă cu dificultăţi uriaşe pe fondul crizei alimentare agravate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prin aceste 600 de milioane EUR suplimentare, ne vom consolida sprijinul în vederea gestionării acestei crize, contribuind în acelaşi timp la dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile şi reziliente.

Sectoare care vor beneficia de sprijin

Comisia propune direcţionarea sumei de 600 de milioane EUR mobilizate din rezervele Fondului european de dezvoltare pentru a sprijini ţările cele mai afectate din Africa, zona Caraibilor şi Pacific. Vor fi abordate în acest fel diferitele dimensiuni ale crizei prin:

Asistenţa umanitară: 150 de milioane EUR sub formă de asistenţă în numerar acordată ori de câte ori este nevoie şi acolo unde este posibil, precum şi sprijin acordat prin intermediul mecanismelor existente de protecţie socială şi de tip „plasă de siguranţă”.

Producţia alimentară şi rezilienţa sistemelor alimentare: 350 de milioane EUR pe termen mediu şi lung în vederea sprijinirii investiţiilor în producţia durabilă astfel încât să se dezvolte sisteme alimentare mai reziliente, inclusiv în vederea sprijinirii sustenabilităţii sociale (pentru tineri şi femei).

Sprijin macroeconomic: 100 de milioane EUR pentru Fondul fiduciar pentru reducerea sărăciei şi creştere economică (PRGT) al FMI, care va facilita acordarea de sprijin pentru ţările cele mai afectate. Sprijinul UE pentru PRGT face parte dintr-o abordare de tip „Echipa Europa şi se preconizează că această contribuţie suplimentară îi va încuraja şi pe alţi donatori să contribuie.

Aceste 600 de milioane EUR destinate răspunsului UE în materie de securitate alimentară globală în vederea combaterii crizei alimentare se adaugă asistenţei umanitare deja mobilizate la nivel mondial şi fondurilor IVCDCI – Europa globală alocate pentru proiecte privind agricultura durabilă, alimentaţia de bază, apa şi salubritatea şi protecţia socială; aceste fonduri, în valoare de peste 2 miliarde EUR în Africa Subsahariană şi de 1 miliard EUR suplimentar pentru partenerii din vecinătatea sudică, vin în completarea sprijinului acordat pentru această regiune prin intermediul Mecanismului UE pentru alimente şi rezilienţă, în valoare de 225 de milioane EUR. Alte 960 de milioane EUR sunt prevăzute în cadrul IVCDCI – Europa globală pentru America Latină şi zona Caraibilor şi Asia până în 2024.

Context

Chiar înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, aproape 193 milioane de persoane din 53 de ţări şi teritorii sufereau acut din cauza insecurităţii alimentare, având nevoie urgentă de asistenţă. Atacul Rusiei a înrăutăţit dramatic situaţia.

UE a reacţionat adoptând printr-o serie de decizii strategice.  În comunicarea sa din 23 martie privind securitatea alimentară, Comisia Europeană şi-a reafirmat angajamentul ferm de a combate insecuritatea alimentară mondială împreună cu partenerii săi.

Răspunsul UE în materie de securitate alimentară globală transpune în practică diferitele direcţii de acţiune – inclusiv cele prevăzute în cadrul FARM şi al Alianţei mondiale pentru securitate alimentară a G7 şi oferă sprijinul necesar Grupului ONU de răspuns la crizele mondiale. Răspunsul UE în materie de securitate alimentară globală include patru direcţii de acţiune, care urmează să fie transpuse în practică împreună cu statele membre în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”: 1. Solidaritate: ajutor de urgenţă şi accesibilitate din punct de vedere financiar; 2. Producţie durabilă şi rezilienţă; 3. Comerţ: facilitarea comerţului cu alimente; 4. Multilateralism eficient.

Fondurile propuse a fi utilizate de Comisie în acest sens sunt fonduri dezangajate din cel de al 10-lea şi al 11-lea FED, care ar urma să fie rambursate statelor membre ale UE, cu excepţia cazului în care Consiliul convine altfel în unanimitate. Dacă Consiliul este de acord, aceste fonduri vor fi alocate în beneficiul ţărilor din Africa, zona Caraibilor şi Pacific şi vor fi utilizate în cadrul unui răspuns de tip „Echipa Europa”.