Securitate energetică naţională prin energie nucleară
020% din totalul de energie necesar anual în România este acoperit de energia nucleară, o sursă curată de energie cu 10 milioane de tone de CO2 evitate anual, a declarat Cosmin Ghiţă, director general al Nuclearelectrica, într-un interviu acordat „Adevărul”.
Cu două unităţi în operare la Cernavodă, Nuclearelectrica contribuie cu aproximativ 20% din necesarul total de energie şi cu 33% din totalul producţiei de energie curată, fără CO2. De la punerea în funcţiune, cele două unităţi nucleare de la Cernavodă au produs şi livrat în sistemul energetic naţional aprox. 200 milioane MWh energie curată şi au evitat până în prezent 180 milioane tone de CO2.
Proiectele de investiţii ale Nuclearelectrica - Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă; Proiectul Unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea reactoarelor modulare mici – vor conduce după anul 2031 la dublarea cantităţii de energie curată livrată la nivel naţional şi la evitarea a aprox. 24 milioane tone de CO2 după anul 2031. Astfel, Nuclearelectrica va genera indirect 19.000 locuri de muncă şi va produce aprox. 36% din totalul de energie la nivel naţional, ceea ce înseamnă o contribuţie în totalul producţiei de energie curată de aproximativ 66%.
Despre toate acestea am aflat detalii de la Cosmin Ghiţă, director general al Nuclearelectrica.
R: În ce fază este proiectul de retehnologizare a Unităţii 1? Ce înseamnă pentru România retehnologizarea Unităţii 1?
Cosmin Ghiţă: Reactoarele CANDU au o durată de viaţă iniţială de 30 de ani. În urma unui proces de retehnologizare, această durată de viaţă poate fi prelungită cu încă 30 de ani, ceea ce Nuclearelectrica realizează în prezent cu Unitatea 1, aceasta fiind pusă în exploatare comercială în 1996. Retehnologizarea Unităţii 1 este un proiect strategic pentru România şi pentru atingerea ţintelor de decarbonare: încă 30 de ani de operare în condiţii de maximă securitate nucleară, după anul 2029, la mai puţin de jumătate din costurile unui reactor nuclear nou. Prelungirea duratei de viaţă a unităţilor nucleare are cel mai mic cost dintre toate sursele de energie, cele regenerabile incluse. În contextul tranziţiei energetice şi al decarbonării, înseamnă încă 30 de ani de operare fără emisii de CO2, în total aproximativ 150 milioane tone CO2 evitate.
Retehnologizarea Unităţii 1 este un proiect integral gestionat de SNN, început în anul 2017, cu o primă etapă finalizată deja, odată cu aprobarea Studiului de fezabilitate în data de 23 februarie 2022. Conform Studiului de fezabilitate, proiectul are un cost estimat de 1,85 miliarde Euro. Modalitatea de finanţare a proiectului va fi un mix între fonduri interne acumulate şi fonduri contractate.
Pe parcursul fazei I au fost angajaţi 100 noi colegi care sunt în proces de pregătire şi formare.
Faza 2, 2022-2027, cuprinde asigurarea resurselor financiare pentru derularea Proiectului de Retehnologizare a U1, pregătirea execuţiei activităţilor identificate şi definite în Faza I pentru retehnologizarea U1 şi obţinerea tuturor aprobărilor şi avizelor necesare desfăşurării acestui proiect, etapă care va dura până la sfârşitul anului 2026.
Faza 3, 2027-2029, a proiectului începe odată cu oprirea Unităţii 1 şi constă în derularea efectivă a lucrărilor din Proiectul de Retehnologizare a U1, în instalaţiile unităţii, precum şi repunerea acesteia în funcţiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcţionare de 30 de ani, după anul 2029.
Asociat acestui proiect, Nuclearelectrica este în proces de formare a unei noi generaţii de nuclearişti, angajând pentru Proiectul de Retehnologizare 100 de persoane în anul 2021, care vor face parte din structura organizatorică a proiectului în Faza II şi care beneficiază de specializare în conformitate cu standardele nucleare. O parte din cei nou angajaţi va fi trimisă pentru specializare on the job în centrale din Canada care au trecut deja prin experienţa retehnologizării unităţilor nucleare. În acelaşi timp, având în vedere toate proiectele strategice ale Nuclearelectrica, compania a iniţiat un program amplu de recrutare şi formare a unei noi generaţii de specialişti, recrutând doar în anul 2021, 500 de persoane. Un număr similar este estimat pentru anul 2022.
R: Aţi inceput să lucraţi la Proiectul Unităţilor 3 şi 4 în baza noii strategii de dezvoltare?
Cosmin Ghiţă: Simultan cu dezvoltarea proiectului de retehnologizare, Nuclearelectrica a demarat la finalul anului 2021 şi Proiectul Unităţilor CANDU 3&4 prin semnarea primului contract între EnergoNuclear, compania de proiect, deţinută 100% de Nuclearelectrica şi Candu Energy, Membră a grupului SNC-Lavalin şi Autoritatea de Proiectare a Unitaţilor 3&4 şi OEM Candu (Producătorul Original al Tehnologiei Candu). În cadrul contractului, CANDU Energy va oferi servicii de inginerie pentru elaborarea şi actualizarea unor documentaţii necesare demarării Proiectului Unitaţilor CANDU 3&4 (printre care actualizarea documentelor de bază de licenţiere, actualizarea ghidurilor de securitate nucleară, actualizarea listei modificărilor de proiect cu funcţii de securitate nucleară etc.).
Aprobată în aprilie 2021 în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor Nuclearelectrica, strategia de continuare a Proiectului Unităţilor CANDU al Centralei Nucleare Cernavodă este implementată în trei etape, în conformitate cu experienţa internaţională în construcţia de centrale nucleare.
În august 2021, România a semnat un Memorandum de Înţelegere (MoU) cu Canada pentru a consolida şi susţine în continuare cooperarea în proiecte civile de energie nucleară, ca urmare a unei relaţii de 55 de ani între Canada şi România în industria nucleară.
Proiectul Unităţilor CANDU este inclus în Strategia Energetică a României, pentru perioada 2019-2030, cu perspectiva pentru 2050, precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al atingerii obiectivelor de decarbonare ca stat membru al UE. În acest sens, România a semnat la 9 octombrie 2020 un Acord Interguvernamental privind cooperarea în domeniul proiectelor de energie nucleară, care a fost recent ratificat şi de Parlamentul României, prin Legea nr.199/2021. De asemenea, în octombrie 2020, US Exim Bank şi-a exprimat, printr-un Memorandum de Înţelegere încheiat cu Ministerul Energiei, interesul de a finanţa proiecte mari de investiţii în România, inclusiv de tipul celor nucleare, în valoare totală de 7 miliarde de dolari.
R: Ce înseamnă inovaţie pentru Nuclearelectrica în paradigma securităţii energetice? Sunt reactoarele modulare mici răspunsul în materie de inovaţie tehnologică nuclerară?
Cosmin Ghiţă: În noiembrie 2021, Nuclearelectrica a semnat un acord de parteneriat cu compania americană NuScale Power pentru a analiza dezvoltarea primului reactor modular mic în România, în acest deceniu. NuScale este primul şi singurul reactor modular mic aprobat de Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC) – încă din august 2020, devenind lider în cursa de dezvoltare a reactoarelor modulare mici. Întreg procesul de aprobare şi licenţiere a durat peste 10 ani.
Reactoarele modulare mici NuScale folosesc o versiune mai sigură, mai mică şi scalabilă a tehnologiei reactoarelor cu apă uşoară presurizată care a beneficiat de miliarde de dolari investiţi în cercetare şi dezvoltare şi de milioane de ore de experienţă de operare în ultimii 50 de ani. Tehnologia NuScale foloseşte astfel principiile bine stabilite ale tehnologiei nucleare, simplificând sau eliminând o parte dintre sistemele costisitoare şi complexe ale centralelor nucleare existente, aducând îmbunătăţiri care răspund tuturor potenţialelor riscuri identificate de-a lungul timpului
La începutul anului 2021, SNN a primit 1,2 milioane USD fonduri nerambursabile din partea USTDA pentru a evalua potenţialele amplasamente pentru reactoarele modulare mici, pe teritoriul României. Aceste studii sunt în proces de finalizare.
O centrală cu 6 module NuScale poate avea o putere de 462 Mwe şi, se estimează, că poate genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă pe perioada construcţiei, 2.300 locuri de muncă în manufacturare şi poate evita eliberarea în atmosferă a 4 milioane de tone de CO2 pe an.
România are potenţialul să devină un catalizator pentru dezvoltarea SMR în regiune, dar şi o bază pentru asigurarea producţiei componentelor şi asamblării acestora, precum şi un hub de training al viitorilor operatori ai acestei tehnologii.
Proiectele de investiţii ale Nuclearelctrica contribuie cu energie curată la stabilitatea energetică a României, la dezvoltarea socio-economică, la dezvoltarea industriei nucleare şi la formarea unei noi generaţii de specialişti.