Scumpirile se accentuează. Mugur Isărescu explică de unde vin majorările de preţuri

Scumpirile vor fi mai acute decât era aşteptat, în acest an, recunoaşte şi Banca Naţională a României (BNR). Instituţia a majorat prognoza de inflaţie pentru 2019 de la 3% la 4,2%.

Rata inflaţiei a ajuns la 4,1% în luna aprilie, comparativ cu 4% în martie şi 3,2% la finalul anului trecut, deşi Banca Naţională estima că inflaţia se va situa la 3% la sfârşitul primului trimestru. „În cursul primului trimestru am avut o creştere chiar mai mare decât am prognozat noi”, a ţinut să sublinieze vineri guvernatorul Mugur Isărescu.

Cea mai mare contribuţie la inflaţie o au scumpirile la legume, fructe, ouă, produsele din tutun şi combustibili, a explicat guvernatorul.

Potrivit lui, deşi creşterea preţului legumelor este generalizată la nivelul UE, inflaţia pe segmentul legumelor în România era printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Guvernatorul a precizat şi faptul că în primele două luni importurile de legume au fost mai mari decât în lunile corespondente din anul precedent. De asemenea, el a spus că urmează o sezonalitate în perioada verii, importurile scad şi probabil vom asista la un reversare, la o scădere a preţurilor la legume în România.

De asemenea, a avut loc o scumpiri mai mari la produsele din tutun. Mugur Isărescu a punctat ca motiv pentru această scumpire „majorarea amplă a accizei la produsele din tutun. „La tutun creşteri majore, toate determinate de o nouă strategie privind accizarea produselor din tutun, conform Codului Fiscal. Accizele sunt mai mari, s-au reflectat în preţul produselor”, a precizat guvernatorul.

Un alt determinant îl reprezintă creşterea cotaţiei internaţionale a ţiţeiului. „Cotaţia petrolului pe plan internaţional este cea care ne-a ajutat în ultima parte a anului precedent ca să stabilizăm evoluţia indicelui preţurilor de consum. Acum a acţionat în sens invers, prin majorare a preţurilor la carburanţi”, a declarat Mugur Isărescu.

Un alt factor fundamental al majorării inflaţiei a fost reprezentat de „dinamica robustă a veniturilor salariale şi a costurilor unitare cu forţa de muncă”, a mai precizat guvernatorul. Mai precis, Mugur Isărescu a explicat că „costurile unitare cu forţa de muncă împing preţurile în sus”. Cu alte cuvinte, angajatorii, cărora li se cer salarii mai mari, sunt forţaţi să crească preţurile pentru a le acoperi.

„Piaţa muncii este foarte tensionată. Problemă grea, care ne va măcina echilibrele şi ne va preocupa câţiva ani bun. Nu o să ieşim uşor din ea atâta vreme cât există libera mişcare a forţei de muncă, atâta vreme cât oamenii pot să caute trai mai bun şi salarii mai mari în ţările vestice”, a declarat guvernatorul.

El consideră că aceasta „este una din marile probleme ale economiei româneşti”, dar care se va rezolva, în cele din urmă.

Mugur Isărescu a spus, de asemenea, că „salariile nu pot fi oprite, vin din ofertă deficitară a forţei de muncă, dar vine şi din faptul că cei care revin în ţară vin cu pretenţii absolut normale, salarii competititve care să se apropie de ce e în Occident”.

„Inflaţia taie când se dă prea mult”

Mugur Isărescu a explicat, însă, că inflaţia are şi rolul de corecţie şi deşi este neplăcut pentru un guvernator să spună aşa ceva, este absolut corect pentru un economist.

„Dacă se dă prea mult, economia nu poate să ducă şi inflaţia vine şi taie. La nivel de vinovaţi e mai greu de spus. Corecţiile se fac de către piaţă. Piaţa e chiar mai nemiloasă, vine şi face corecţie prin inflaţie, prin presiuni asupra cursului, dar nu este de dorit pentru că este şi distributivă. Face corecţie, dar nu corect, şi afectează de regulă pe cei cu venituri mici”, a mai spus guvernatorul BNR.