Şase din 10 firme străine sunt fantome în România. Cum ajung pe pierderi companii care au vânzări masive

La Registrul Comerţului sunt înregistrate peste 200.000 de companii cu capital străin, dar mai puţin de 87.000 sunt active din punct de vedere juridic.

Datele centralizate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) arată că în România celor 26 de ani ai perioadei postdecembriste au fost înmatriculate în total 207.153 de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social.

Dar dintre acestea numai 86.248 de firme - 41,6% - sunt active din punct de vedere juridic, după cum arată o statistică transmisă pentru „Adevărul“ de ONRC.

Asta înseamnă că aproape 121.000 de firme străine - practic, şase din 10 - sunt în insolvenţă, dizolvare sau lichidare ori nu şi-au depus un bilanţ de activitate.

„Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, persoanele juridice înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice.
Din numărul total de persoane juridice înregistrate în Registrul Comerţului au fost excluse persoanele juridice cu suspendare temporară a activităţii, sucursalele fără personalitate juridică, persoanele juridice radiate, persoanele juridice aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolvenţă“, a precizat ONRC.

Având în vedere că în România funcţionează în total 796.576 de societăţi comerciale active din punct de vedere juridic, putem spune că firmele străine active (cele 86.248 amintite mai sus) reprezintă doar 10% din „populaţia“ businessului românesc.

Alte statistici arată că firmele străine ar reprezenta mai mult de 25%, însă acum se vede că, de fapt, avem de-a face cu mii de fantome.

Afaceri la limita pierderilor

Mai multe rapoarte referitoare la comportamentul companiilor străine în România au scos la iveală faptul că acestea realizează vânzări net superioare celor româneşti (deşi sunt mult mai puţine ca număr), însă randamentul lor lasă de dorit.

Dar asta nu pentru că ar avea un management defectuos (dimpotrivă!), ci pentru că şi-au dezvoltat mecanisme prin care banii câştigaţi în România sunt trimişi - ocolind Fiscul - în ţările de origine.

Statisticile Băncii Naţionale arată, spre exemplu, că firmele străine trimit acasă din ce în ce mai mulţi bani sau – ca să respectăm normele de raportare contabilă – trimit tot mai mulţi bani în raport cu cât primesc.

Indicatorul numit „creditele intragrup“ (o componentă a investiţiilor străine) are valori pozitive atunci când banii primiţi de la firmele-mamă sunt mai mulţi decât cei repatriaţi, şi valori negative atunci când banii repatriaţi, trimişi acasă, sunt mai mulţi decât cei primiţi.

Ei bine, iată ce consemnează statisticile BNR: în 2014, „creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 155 de milioane de euro“, iar în 2015 „creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 305 milioane de euro“.

Practic, diferenţa dintre banii primiţi şi cei trimişi – în favoarea celor trimişi – s-a dublat în perioada 2014-2015, de la 155 la 305 milioane de euro.

La nivel naţional, firmele cu capital privat autohton au raportat profituri cu 23% mai ridicate decât cele cu capital străin (+1,3 miliarde de euro în 2014) şi, în acelaşi timp, firmele cu capital străin au înregistrat pierderi mai mari cu 18% decât cele private autohtone (+0,7 miliarde de euro).

Iar contribuţia la valoarea adăugată brută a capitalului autohton este de trei ori mai mare comparativ cu a capitalului străin (două miliarde de euro), arată datele centralizate de Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor.

Românii pierd teren

Potrivit studiului „După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste“, realizat de reprezentanţii băncii centrale, firmele cu capital majoritar autohton, deşi dominante ca număr, au o forţă economică tot mai scăzută în comparaţie cu firmele care au capital majoritar străin.

Astfel, firmele cu capital majoritar străin şi-au majorat semnificativ - în detrimentul celor cu capital românesc - aportul la valoarea adăugată brută, de la 33% la 44% în intervalul 2003-2014.

Concomitent, ponderea deţinerilor de active totale a firmelor străine a crescut de la 25% la 40%, iar cota la generarea de cifră de afaceri a urcat de la 30% la 43.

În fine, ponderea firmelor străine în numărul total de salariaţi a crescut de la 18% la 26% în acelaşi interval.

BNR mai arată că firmele cu capital străin sunt majoritare în industrie (atât prelucrătoare, cât şi extractivă), utilităţi şi imobiliare.

Potrivit ONRC, cele mai multe dintre firmele străine înfiinţate în România sunt societăţi comerciale cu răspundere limitată (84.453 de firme active), urmate de societăţile pe acţiuni (1.646), societăţile în comandită simplă (55), societăţile în nume colectiv (39) şi... cooperativele agricole (26).

Ce vor investitorii străini

În sondajele de opinie, cei mai mulţi dintre investitorii străini prezenţi în România se aşteaptă în acest an la creşterea afacerilor pe care le derulează şi doar 15% anticipează o contracţie.

Dar tot ei se plâng de o serie de probleme deja bine-cunoscute, cum ar fi birocraţia excesivă în comparaţie cu alte ţări din regiune, infrastructura necompetitivă şi lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ.