Românii vor pensii duble faţă de nivelul actual, dar nu au de unde economisi

Românii așteaptă pensii duble față de ceea ce poate să ofere în prezent statul român, deși majoritatea covârșitoare nu economisește și spune că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.

Aceasta este concluzia care reiese dintr-un sondaj de opinie derulat la nivel urban de către institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

La întrebarea „care credeți că este valoarea unei pensii decente cu care să vă descurcați”, valoarea medie a răspunsurilor a fost de 3.650 de lei, nivel mai mult decât dublu față de 1.736 lei, cât este pensia medie de stat din sistemul contributiv (sursa: Casa Națională de Pensii Publice, octombrie 2022). În prezent, doar circa 7% dintre pensionarii din sistemul public încasează o pensie lunară mai mare de 3.650 de lei (estimare bazată pe datele publice ale CNPP).

83% dintre români spun că nu economisesc nimic pe cont propriu în vederea pensionării. 55% dintre români se tem că statul nu va putea să le asigure o pensie decentă, în timp ce doar 37% au încredere că statul român nu vă avea nicio problemă cu plata pensiilor. Tot 55% spun că nu le este clar ce pensie vor primi de la stat, pentru că nivelul pensiei depinde de factorul politic, relevă cercetarea sociologică.

„Este evident de ceva timp faptul că există o diferență semnificativă între așteptările legitime ale populației active de azi și posibilitățile financiare limitate ale sistemului de pensii de stat – și asta nu este doar o problemă a României, ci în toată lumea. Din fericire, Pilonul II de pensii private funcționează tocmai pentru a acoperi acest deficit de protecție financiară, fără niciun efort suplimentar de economisire, direct din salariul brut, iar banii se acumulează constant în conturi personale, unde sunt investiți, produc randamente și sprijină și dezvoltarea economică a României”, comentează Radu Crăciun, președintele APAPR.

„Stabilitatea financiară a devenit o preocupare importantă în ultimii ani pentru români, dar pentru cei mai mulți această stabilitate înseamnă doar asigurarea cheltuielilor zilnice, pe când economisirea rămâne un lux pe care nu și-l permit”, afirmă Alina Dincă, director executiv ISRA Center, care a coordonat derularea cercetării sociologice.

Alte rezultate relevante despre Pilonul II (şi comparaţii faţă de sondajul similar derulat în 2019):

• 90% dintre români au auzit de Pilonul II de pensii private (faţă de 85% în 2019)

• 75% ştiu că banii acumulaţi în Pilonul II reprezintă proprietatea privată a celor care contribuie la acest sistem (faţă de 73% în 2019)

• 66% ştiu că sunt participanţi şi contribuie la Pilonul II (în creştere faţă de 55% în 2019)

• 55% ştiu că banii din Pilonul II sunt garantaţi prin lege şi nu pot fi pierduţi (în scădere faţă de 63% în 2019)

• 23% cunosc câţi bani au acumulat în contul personal din Pilonul II şi au indicat o sumă medie de peste 17.400 de lei (17% în 2019, atunci suma indicată era de puţin peste 8.300 de lei)

• Doar 10% cunosc că procentul de contribuţie aferent Pilonului II este de 3,75% din venitul brut (în creştere faţă de 4%, câţi ştiau în 2019).

30% dintre repondenți spun că le este greu să se descurce cu banii

O treime din populația urbană a României se declară într-o situație financiară dificilă. 30% dintre cei intervievați spun că „este dificil, dar ne descurcăm să acoperim nevoile de bază” (față de 20% în 2019), în timp ce procentul celor care spun „avem o situație financiară bună” a scăzut la 27% în 2022 față de 35% în 2019. Contextul economic actual a influențat puternic percepția românilor cu privire la problemele de zi cu zi. Întrebați care este cea mai mare problemă actuală în Romania, 29% au răspuns inflația ridicată, 10% au spus veniturile mici, doar 4% indicând corupția – o situație total diferită față de sondajul similar derulat în 2019, când 6% indicau inflația, 18% veniturile mici și 18% corupția.

„Contextul actual creat de efectele pandemiei, inflației, instabilității geopolitice și amplificat de știrile alarmiste se reflectă asupra percepției oamenilor despre economisire și implicit asupra Pilonului II de pensii private. Astfel, cercetarea a relevat că 2 din 3 români cred cel puțin una dintre informațiile false perpetuate de-a lungul timpului despre Pilonul II, cum ar fi că pot pierde toți banii contribuiți sau că nu ar exista nicio garanție sau reglementare solidă privind sumele acumulate”, spune Alina Dincă, director executiv ISRA Center.

Pentru creșterea nivelului de informare a românilor cu privire la Pilonul II de pensii private, APAPR pregătește, pentru al cincilea an consecutiv, o campanie la nivel național ce va fi derulată curând pe TV și în online, în parteneriat cu agenția Rogalski Damaschin PR. 

Sondajul de opinie reprezentativ la nivel național pentru mediul urban, vârsta 20-55 de ani, venituri medii și peste. Sondajul a fost derulat la finele lunii septembrie 2022 pe un eșantion de 1.103 respondenţi, prin interviuri față în față, pe tableta (metoda CAPI), marja de eroare fiind de 2,9%. Cercetarea cantitativă a fost prefațată de o etapă de cercetare calitativă, care a presupus organizarea a trei focus-grupuri cu participare mixtă din București și alte orașe mari și medii, pentru actualizarea și îmbunătățirea chestionarului folosit în cercetarea anterioară (2019, derulată tot de ISRA Center la solicitarea APAPR).

Guvernul analizează modificarea sistemului de pensii private

Pe ordinea de zi a Executivului se află miercuri, 2 noiembrie, o analiză referitoare la o ordonanță de urgență pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private.

Guvernul vrea să modifice legislația primară care reglementează sistemul de pensii private (Pilonul 2 și Pilonul 3), schimbările urmând să fie aprobate într-o ședință viitoare a Executivului, după ce aprobarea a fost amânată în ședința din 28 octombrie a Executivului.

Principalele măsuri sunt stabilirea unui comision unic de administrare, constituire la nivelul entității a unui comitet de investiții format din membri independenți (care va adopta decizii pentru operațiunile de investire/dezinvestire), precum și a unui comitet de remunerare.

„Comisionul de administrare se constituie prin deducerea unui procent din activul total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei”, se arată în proiectul de ordonanță.

În plus, statul vrea să impună un control mai strict al Autorităţii de Supraveghere Financiară asupra fondurilor, administratorilor lor şi investiţiilor derulate de fonduri. Concret, Executivul vrea să oblige administratorii să dețină permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, alături de segregarea atribuțiilor și responsabilităților diferitelor structuri de conducere, supraveghere și control, după caz, astfel încât să fie evitate eventualele conflicte de interese și să fie acordată autoritatea și independența necesară funcțiilor de control.

Proiectul de act normativ stipulează și posibilitatea alocării activelor fondurilor de pensii pilon 2 și Pilon 3 în investiții private de capital (private equity) sub forma acțiunilor la societăți din România, din state ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European sau sub forma titlurilor de participare la fondurile de investiții private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European, în procent de până la 1% din valoarea totală a activelor fondului de pensii.

APAPR a solicitat autorităților o dezbatere publică

APAPR, asociația care întrunește toți administratporii de pensii private din România, a cerut autorităților să organizeze o dezbatere a prevederilor acestui proiect de ordonanță, lucru care nu s-a întâmplat încă. „Nu a existat o dezbatere pe acest proiect. Am solicitat autorităților să organizeze o dezbatere la care reprezentanții APAPR să-și poată exprima, punct cu punct, opiniile și propunerile de îmbunătățire a actului normativ. Așteptăm”, au declarat pentru „Adevărul” reprezentanți ai APAPR.