Românii au început să prindă gustul vinului la pungă
0ambalat în cea mai "trandy" metodă. Acolo, la ei, modul de comercializare este cunoscut pe piaţă de mai bine de douăzeci de ani ca vin "bag-in-box" ( pungă în cutie). La noi i se zice simplu:
ambalat în cea mai "trandy" metodă. Acolo, la ei, modul de comercializare este cunoscut pe piaţă de mai bine de douăzeci de ani ca vin "bag-in-box" ( pungă în cutie). La noi i se zice simplu: vin la pungă. Pentru că asta şi este.
Introdus pe piaţa românească în 2002, ambalajul "bag-in-box" pentru vin a început să prindă la consumatori abia anul acesta, când s-a înregistrat cel mai mare ritm de creştere în piaţă.
Deşi în alte ţări ca Franţa, Italia, Rusia sau Marea Britanie, vinul la pungă vidată nu mai este de mult o noutate, la noi vinificatorii încă se mai luptă cu neîncrederea clienţilor.
"Deşi primele încercări de a introduce pe piaţa românească sistemul de comercializare bag-in-box a vinului au fost făcute la începutul anilor '90, până în 2002, totul a fost sortit eşecului. Asta, pe de o parte, din cauza sistemului legislativ care prevedea că în materie de comercializare a vinului singura metodă trebuia să fie sticla, iar pe de altă parte din cauza neîncrederii consumatorului. Cu toate greutăţile, sistemul bag-in-box a înregistrat cel mai mare ritm de creştere a vânzărilor de la începutul acestui an, rata ajungând la un nivel de 30%. şi asta în condiţiile în care, Rusia şi Italia, ţări cu mai mare experienţă în domeniu, au înregistrat rate de creşteri de 25% şi, respectiv, 20%", a declarat pentru Adevărul, Dan Boboc, reprezentant Departament Vânzări Metro şi preşedinte al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR).
Cum a fost "păcălită" piaţa
Preşedintele ADAR susţine că, până la urmă, şi piaţa românească trebuia să răspundă cumva la ceea ce se întâmpla deja cu succes în Franţa şi Italia, ţări cu tradiţie în vinificaţie. Marea problemă s-a numit însă, neîncrederea demonstrată de consumatorul român din 2002 şi până la sfârşitul anului 2005. "În prima parte a anului 2006 au apărut însă şi rezultatele. Soluţia de atragere a pieţei a fost cât se poate de clasică. Am umblat la preţ. Astfel cu o promoţie de 90 Ron pentru un litru de vin la bag-in-box au apărut şi primii clienţi. Faptul că românul nu vedea, cum se spune, la "faţă" vinul era încă pentru el un semn de lipsă de calitate. Promoţia a atras clienţi care s-au dumirit şi în privinţa acestui aspect, iar calitatea a mărit numărul de clienţi. Promoţia a pus în vânzare diverse posibilităţi de comercializare. De exemplu, ce a mers cel mai bine a fost varianta combinată de vin alb cu roşu la cantitatea totală de 3 litri. Astfel că, în momentul de faţă, bag-in-box-urile au ajuns să depăşească comercializarea la PET", susţine Boboc.
Primul operator de pe piaţa autohtonă de bag-in-box a fost Vinex Murfatlar. Societatea a investit, în urmă cu trei ani, sume de ordinul sutelor de mii de euro în tehnologia de îmbuteliere, materialele de ambalat în vid fiind şi, în prezent, aduse din ţări ca Italia sau Franţa. "Am fost primul care a aruncat pe piaţă vin autohton, ambalat în bag-in-box. şi ca orice pionierat a luat ceva timp până am ajuns la un rezultat convingător din punct de vedere al unui business", a declarat, pentru Adevărul, Panait Trantu, preşedintele Vinex Murfatlar. Deja simţind gustul victoriei, marii producători, printre care şi Vincon Vrancea, au achiziţionat aparatura necesară îmbutelierii vinului la pungă, principala motivaţie fiind faptul că acest mod de ambalare este cu mult mai ieftin decât cel la sticlă.
Punga sparge sticla
Dacă vinul ambalat la bag-in-box nu este, de regulă, printre cele mai scumpe, metoda de ambalare este net superioară, pentru că previne intrarea vinului în contact cu cel mai mare duşman al său, oxigenul. Vinul la sticlă se oxidează din cauza volumului de aer care ia locul vinului deja turnat în pahare. Cel la bag-in-box, fiind vidat nu intră în contact cu aerul şi nu se oxidează decât în momentul în care ajunge în pahar. În plus, punga de vin poate fi foare uşor răcită într-o baie de gheaţă. Depozitarea şi transportul sunt alte avantaje ale bag-in-box-ului, care, datorită formei rectangulare a cutiilor poate fi uşor transportat şi nu prezintă riscul de a se sparge.
Jumătate din vinurile australiene se vând la bag-in-box
În Australia, Europa şi chiar Statele Unite ale Americii, vinul la bag-in-box nu mai are de mult o conotaţie negativă. Potrivit unui studiu realizat de Scholle Corp., în ţări ca Marea Britanie şi ţările scandinave, vinul la bag-in-box este categoria cu cea mai mare rată de creştere. În Suedia, sistemul bag-in-box reprezintă 40% din totalul pieţei, în timp ce în Australia 53% din vinurile autohtone se vând la bag-in-box. În SUA, 15% din vinurile de pe piaţă se vând la pungi vidate de 5 litri, ambalaj introdus aici în anii '80.Ambalajul bag-in-box sau BIB a fost inventat de William R. Scholle, în 1955, pentru depozitarea şi transportarea lichidelor. Este vorba de o pungă de plastic foarte rezistentă, închisă într-o cutie de carton şi sigilată. Cel care a venit cu ideea ambalării vinului în bag-in-box a fost Tom Angove, un vinificator din Renmark, Australia. Compania sa a şi patentat invenţia, pe 20 aprilie 1965.