România vrea să producă energie electrică din hidrogen. Unde va fi amplasată unitatea de producţie

România urmează să elaboreze în perioada următoare o strategie naţională privind producerea energiei din hidrogen, aceasta fiind una dintre tehnologiile pe care se axează Uniunea Europeană din ce în ce mai mult pentru viitor, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu.

"În momentul de faţă România nu are o strategie pe hidrogen. O echipă din Ministerul Energiei va lucra cu specialişti pentru a face o strategie naţională pe hidrogen. Chiar pe drum spre dumneavoastră (spre conferinţă - n.r.) vorbeam cu secretarul de stat Dan Drăgan să gestioneze toate proiectele pe hidrogen, pentru că trebuie să le trimitem pentru a fi prinse în Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă şi sunt proiecte pe hidrogen, să ştiţi, în România", a declarat ministrul, citat de Agerpres.

Popescu a dat exemplu centrala Halânga, unde există în plan o centrală de 150 de MW pe gaz şi 50 MW solar şi hidrogen.

"Sigur că se poate produce hidrogen şi din regenerabile, se poate produce şi din nuclear, şi din gaz. Avem proiecte de hidrogen şi le vom pune în Planul Naţional de Rezilienţă şi discutăm în momentul de faţă de o nouă reţea de distribuţie a gazelor naturale şi discutăm să poată fi folosită şi pentru un amestec gaz natural 10%, hidrogen, să poată fi finanţată prin Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă", a continuat oficialul guvernamental, la conferinţa ZF Power Summit 2021.

Planul naţional de investiţii şi relansare economică prezentat în vara anului trecut de Executiv menţiona, ca proiect investiţional al Romgaz, o "centrala electrică prin integrarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producţia de hidrogen, prin intermediul unei unităţi de producţie energie electrică pe bază de gaze naturale (CCGT) de dimensiuni medii 200 MW la Turnu Severin – Halânga".

"Practic, integrăm producerea de energie solară sau de vânt cu producerea de hidrogen verde, împreună cu producerea de energie electrică pe bază de gaz, în aşa fel încât această centrală nouă, care este aprobată şi va fi pentru prima dată pilot, de 200 MW, instalată în locul vechii centrale de la Halânga, din judeţul Mehedinţi, care e în faliment, va fi sub minimul la care se discută în momentul de faţă la Comisia Europeană, de 200 g CO2 emisii. Prin acest nou concept, pe care îl putem multiplica la nivel naţional, România poate folosi gazul ca şi combustibil de tranziţie, fără să aibă probleme de poluare şi de emisii de CO2", a declarat ministrul Economiei, Virgil Popescu, la prezentarea oficială a planului de relansare economică.