România, singurul stat din UE care lasă plata contribuţiilor în sarcina angajatului. PwC România: Salariile brute ar trebui să crească cu 22,75%

Pentru ca angajaţii să nu fie afectaţi de creşterea poverii fiscale, după trecerea contribuţiilor sociale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, conform programului anunţat de Guvern, atrag atenţia economiştii de la PricewaterhouseCoopers România.

Ministerul de Finanţe a anunţat că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, cât sunt în prezent, la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16% la 10%. 

„România ar deveni astfel singura ţară din Uniunea Europeană care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt Stat Membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora, susţinerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem (ex. elevi, studenti, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei)”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România. 

În medie, la nivel european, contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor. Potrivit calculelor PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuţiilor angajaţilor este de doar 13,35%. Iată deci că Executivul doreşte să crească nivelul contribuţiei angajaţilor în România la aproape de 3 ori media europeană şi să elimine contribuţia angajatorului. 

Pentru ca angajaţii să nu fie afectaţi de această creştere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%. 

Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind  înţelegeri private, iar statul nu poate impune modificarea acestora fără acordul părţilor.   

„Poate că cei mai mulţi dintre angajatori vor înţelege să acopere acest cost suplimentar care va reveni  angajaţilor, prin creşterea salariilor, însă nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile. Astfel, pot apărea situaţii în care angajaţii vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22%. Pe de altă parte, aceste efecte vor fi parţial contrabalansate de reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%”, adăugă Mihaela Mitroi.